Firmele de leasing si de creditare nebancara vor fi obligate, potrivit unui proiect de lege, sa aiba un capital minim de 200.000 de euro, sa devina societati pe actiuni si sa se inscrie intr-unul din registrele de monitorizare care vor fi create, ne-a declarat ieri Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul bancii centrale.

Autoritatile lasa firmelor un interval de cateva luni dupa publicarea legii, pentru a-si majora capitalul. Expertii bancii centrale si ai Ministerului Finantelor, care lucreaza la proiectul legii privind creditarea nebancara, vor discuta cu actorii pietei normele de prudentialitate, mai spune Georgescu.

„Domeniul activitatilor de creditare din sectorul institutiilor financiare nebancare se afla intr-o continua dezvoltare si in prezent este nereglementat de autoritatile statului", a explicat Georgescu, adaugand ca banca centrala va fi, cel mai probabil, autoritatea de supraveghere.

Firmele mici, care nu indeplinesc conditiile de inscriere in viitorul Registru General, nu isi inceteaza activitatea imediat dupa intrarea in vigoare a noii legi, asa cum s-a estimat anterior.

Acestea nu vor mai avea, insa, voie sa incheie noi contracte de creditare sau leasing, si vor putea opta intre vanzarea portofoliilor de contracte catre firmele mari, sau se vor putea ocupa exclusiv de contractele in derulare, pana la incheierea normala a acestora, explica Georgescu.

Firmele nu vor putea emite obligatiuni si nu se vor imprumuta de la populatie, singura sursa de refinantare fiind piata de capital.

Potrivit ultimelor modificari ale proiectului de lege privind activitatea de creditare a institutiilor financiare nebancare (IFN), vor exista trei categorii de Registre pentru incadrarea, monitorizarea si supravegherea acestora.

Un Registru Special, de supraveghere, va avea in vedere firmele mari de credit sau leasing, care indeplinesc criterii superioare de capital si expunere la risc, ce vor fi stabilite in urma analizei situatiilor financiare a firmelor si a studiului de impact asupra pietei.

Registrul General, de monitorizare, va include firmele mijlocii si mici, care nu se incadreaza in prima categorie (majoritatea firmelor de leasing), iar un al treilea Registru, de Evidenta, va trece in revista casele de ajutor reciproc (CAR) si casele de amanet, au declarat surse oficiale pentru „Averea".

„Proiectul de lege urmareste institutionalizarea acestor entitati, stabilirea conditiilor minime de acces la activitatile de creditare, sfera activitatilor admise si modul de organizare si functionare al acestora, precum si procedurile privind monitorizarea si supravegherea lor", ne-a declarat prim-viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Florin Georgescu.

Nivelul de capital social minim de 200.000 euro a fost propus pornind de la cuantumul stabilit prin diferite legi speciale care reglementeaza activitatea majoritatii entitatilor financiare nebancare, explica Georgescu. De pilda, acest nivel este prevazut prin lege in statutul societatilor de microfinantare.

Limita inferioara de capital poate fi majorata, insa, in functie de gradul de complexitate, volumul activitatii si gradul de risc reprezentat de aceste institutii in raport cu specificul operatiunilor desfasurate. Capitalul minim de 200.000 euro nu va fi cerut, insa, CAR sau caselor de amanet.

Normele de prudentialitate, referitoare la expunerea la risc a firmelor de creditare nebancara, urmeaza a fi stabilite in urma dialogului cu firmele, a evaluarii situatiei fiecareia pe ultimii doi ani si efectuarii unui studiu de impact al noilor masuri asupra pietei.

Conform estimarilor organizatiilor de profil, pe piata leasingului exista intre 50 si 100 de firme mici care nu vor putea sa atinga noile cerinte privind capitalul social, cu circa 5-6.000 de contracte in derulare.

In acelasi timp, parametrii privind fondul de rezerva, fondul de risc si norma de lichiditate a firmelor vor fi stabiliti dupa studierea bilantului pe doi ani ai firmelor, dupa evaluarea situatiei pe intreg sistemul si in urma unui dialog „deschis si transparent" cu firmele. Toate acestea vor fi urmate de un studiu de impact al noilor reglementari asupra pietei.

„Inca nu s-a introdus nici un indicator privind criteriile de prudentialitate, intrucat mai intai trebuie examinate si discutate situatiile firmelor. Apoi, trebuie vazut impactul pe care il pot avea noile cerinte asupra pietei", spune Georgescu.

In elaborarea noii legi specialistii MF si cei ai BNR au studiat mai multe sisteme nationale de supraveghere si au luat in calcul modelul italian, intrucat acesta se apropie mai mult de realitatile pietei din Romania, a explicat Georgescu.

„Noua lege de autorizare, reglementare si supraveghere a pietei va duce la consolidarea acesteia si va creste increderea consumatorilor in companiile existente. Desigur, sunt de asteptat restructurari si reorganizari ale operatorilor din piata, insa acestia trebuie sa se intareasca si sa devina mai competitivi pentru a face fata unei piete deschise", afirma prim-viceguvernatorul bancii centrale.

Autoritatea care va supraveghea piata creditului nebancar va fi, cel mai probabil, BNR, datorita experientei profesionale si structurii solide institutionale ale bancii centrale, - in mod asemanator altor tari din Uniunea Europeana.