Spiritele sensibile care nu vor sa afle de unde provine cutia cu icre negre pe care o tin in camara sunt rugate sa nu citeasca randurile care urmeaza. Masacrul sturionilor este una dintre cele mai grave crime ecologice de care se face vinovat statul roman, care inchide ochii in fata braconajului la aceasta specie.

Academia Catavencu este acum in masura sa probeze cu documente si denunturi ale pescarilor metodele ilegale prin care speciile de sturion au fost masacrate in sectoarele 6 si 7 de pe Dunarea fluviala de catre SC Romsturio SRL.

Compania nu lucreaza singura, ci face parte din holdingul Compescaria, care cuprinde si firmele reprezentate de baronul imobiliar si inamovibil al Deltei, Alexandru Bittner.

De ce mor ecologistii si mafiotii de grija sturionilor?

Pentru ca pestii astia lunguieti sunt aur curat: sunt unele dintre cele mai vechi specii de pe planeta, iar un kilogram de icre de sturion costa cat 50 de grame de aur de 24 de carate. Adevarate relicte, vechimea acestor specii depaseste 350 de milioane de ani.

Ca sa va dati seama despre ce vechime vorbim, ganditi-va ca sturionii existau bine mersi pe vremea cand stramosii mamiferelor si ai reptilelor de astazi abia reuseau sa se reproduca pe uscat. Sturionii ne stiu de pe vremea cand existam doar intr-un proiect evolutionar si sunt o buna dovada ca cel pe care-l lasi sa se reproduca nu te va lasa intr-o zi sa mai traiesti.

Iata-ne, asadar, in zilele noastre, homo sapiens sapiens, dand cu unealta de pescuit dupa sturioni, pentru ca apoi sa le extragem icrele prin biciuiri si stoarceri, urmand reteta celor mai rafinate metode rusesti de preparare a caviarului.

Pentru ca au ramas atat de putini sturioni, iar caviarul e o delicatesa atat de gustoasa, pretul acestor pesti creste exponential in fiecare an. Numai in Rusia, de exemplu, pretul de vanzare la licitatie al unei tone de sturion in 1999 a fost de sase ori mai mare decat valoarea din 1998.

La inflatia asta, sturionii au fost vanati dintotdeauna de pescari si de braconieri, care au reusit sa aduca speciile in prag de disparitie.

Pentru a va face o idee despre gradul de exterminare la care am supus aceste specii, iata cotele de captura alocate intregii Romanii in 2004: 2.000 de pastrugi, 560 de exemplare de cega, 208 moruni si 66 de nisetri. Una dintre cele mai rare specii de sturion, viza, este interzisa la pescuit.

Va puteti imagina cati sturioni mai inoata sub luciul apei daca doar atat de putini ne mai putem permite sa capturam.

Cum trebuie prinsi si comercializati sturionii

In ceasul al 12-lea, mai precis in noiembrie 2002, Conventia CITES de la Washington a emis o rezolutie care reglementeaza drastic captura si comertul cu specii de sturion. Ai prins un sturion, legea te obliga sa-i completezi o fisa de captura speciala, cu locul si unealta de pescuit, numele pescarului si o groaza de alte detalii.

Apoi ii aplici sturionului o marca si trebuie sa-l declari pentru a fi inregistrat intr-o baza de date mondiala. In Romania, trebuie sa-l declari la Autoritatea Nationala CITES, reprezentata de dr. Radu Suciu de la Institutul National „Delta Dunarii". In teorie, exista sanctiuni penale si administrative pentru incalcarea acestui regim de lucru. In practica insa, lucrurile stau cu totul altfel.

Pescarii se autodenunta, Bittner intra in scena

In spatele vrafurilor de hartii cu care concesionarii au stiut sa-si acopere activitatile din Delta si de pe Dunare, se ascund zeci de exemplare de sturion sacrificate miseleste pentru mult ravnitele icre. Ordinul de prohibitie promovat in iulie de Asociatia „Salvati Delta – A.C." proteja de la pescuit si o zona de reproducere a sturionilor, Cotul Pisicii – Isaccea.

Concesionarii icrelor negre au reactionat virulent si au anulat ordinul de prohibitie in instanta, iar Asociatia se lupta acum pentru repunerea lui in vigoare. In sprijinul nostru au sarit, de aceasta data, si pescarii, care au comis un autodenunt in care ii acuza fatis pe concesionari de braconaj cu sturioni.

Constantin Caras si Gheorghita Staicu sunt reprezentantii a doua asociatii pescaresti din Fetesti, care au fost inselate de marile firme concesionare in licitatia organizata pentru sectoarele 6 si 7 de pe Dunarea fluviala (intre Harsova si Chiciu Ostrov).

Despre inselaciune am scris in Academia Catavencu acum trei saptamani: asociatiile pescaresti au sprijinit cu barci si pescari oferta cu care SC Romsturio SRL a castigat licitatia. Firma s-a descotorosit apoi de „tovarasii de drum" si a ales sa lucreze cu o asociatie familiala, cercetata in prezent pentru evaziune fiscala.

SC Romsturio SRL face parte din holdingul Compescaria, alaturi de SC Ecofish SRL. Actionar la SC Ecofish SRL este firma SC Palas Co SA, care este actionara si la SC Piscicola Tour SRL. Aceasta din urma este reprezentata de Alexandru Bittner si este cea care a suspendat in instanta ordinul ecologic de prohibitie la stiuca si de protectie a sturionilor.

In atentia Garzii de Mediu: unde controlezi cand vrei si de ce

Iata ce arata documentele pe care le detinem cu privire la sectorul 6 de pe Dunare. In mai multe note de transport si bonuri de primire intocmite de SC Romsturio SRL in primavara si vara anului trecut apar opt pastrugi si doua exemplare de cega. In total, vreo 50 de kilograme de sturioni.

Si acum, fiti atenti: tot in anul 2004, in evidentele CITES nu apare nici o singura captura de sturioni in sectorul 6 de pe Dunare. Mai mult, in acelasi an, conform datelor CITES, in toata Romania nu s-a prins nici macar o singura cega.

Si-atunci unde au disparut sturionii din notele de transport si bonurile de primire ale SC Romsturio SRL? Pai, foarte simplu, nu le-a intocmit nimeni fisa de captura, n-au fost marcati conform legii, ci au fost comercializati direct pe piata neagra.

Pe langa aceste documente fiscale care poarta stampila firmei ROMSTURIO, exista si un bon de mana (facsimil), de asemenea stampilat, care atesta primirea a aproape 500 de kilograme de sturioni. Pescarii spun ca numai jumatate din sturionii mentionati in acest bon au fost facturati.

In lipsa facturierului, afirmatia ramane sa fie probata de autoritati, dar sa folosesti un bon de mana in locul fisei speciale de captura, al carei format este stabilit prin lege, este in sine o precedura sfidatoare.

Aceste date disparate, care pot fi probate cu documente, redau numai partial situatia capturilor ilegale de sturioni. Dar declaratiile date de pescari la Inspectia Piscicola vin sa intregeasca imaginea masacrului. Costel Onisor, spre exemplu, declara ca, in octombrie-noiembrie 2004, pe sectorul 7 s-au prins 53 de moruni.

La CITES, Romsturio a declarat pentru aceasta perioada numai 24 de moruni! Asta inseamna ca numai in doua luni s-a braconat 10% peste cota legala. Inmultiti asta cu cele 11 luni de pescuit (presupunand ca cineva respecta prohibitia) si probabil ca abia incepeti sa va apropiati de adevaratele proportii ale omorului.

Iar daca sturionii maturi sunt vanati fara mila cu mult peste cota legala, cruzimea braconierilor nu se inmoaie in fata exemplarelor juvenile. Teoretic, pestii prinsi accidental sub varsta de reproducere trebuie predati statiei de reproducere artificiala de la Isaccea.

Reprezentantul SC Romsturio SRL, Dan Lucian Rusan, le-a interzis insa pescarilor sa faca acest lucru, iar puii de sturion prinsi ajung in mainile sale. Pescarii spun insa ca ei nu iau niciodata drumul statiei de piscicultura, ci alimenteaza aceeasi piata neagra, care n-a reusit sa-i inghita pe vremea cand erau abia in stadiul de icre nefecundate.

Opriti uciderea sturionilor!

Trebuie sa fii foarte ingust la minte ca sa nu vezi in extinctia acestor specii cu adevarat ancestrale nici macar falimentul iminent al propriilor afaceri cu caviar. Poate ca afaceristii se gandesc ca sturionii le vor indestula conturile inainte de a disparea cu desavarsire.

Ihtiologii au insa vesti proaste: daca se continua capturile de pe piata neagra in ritmul actual, am putea ajunge sa vorbim despre sturioni la trecut intr-un viitor mai sumbru si mai apropiat decat ne putem inchipui. Dar pana le vine mintea la cap tuturor concesionarilor, n-ar strica sa le mai vina pe cap cate-un control.

Numai din cele expuse mai inainte, s-ar putea lega un dosar cu o cerere de trimitere in judecata. Nerespectarea regimului de protectie a sturionilor este temei pentru rezilierea contractelor de concesiune, iar infractiunea de procurare, transport si comercializare fara documente legale a sturionilor se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 7 ani.

Dragos BUCURENCI

Asociatia „Salvati Delta – A.C."