Sarbatoarea Sf. Dumitru a adunat mii de credinciosi la Mitropolie. Batrani care de abia puteau sa mearga, copii, adolescenti, oameni in toata firea, calugari de la manastiri din toata tara, toti isi asteptau cuminti randul pentru a atinge moastele Sfantului Dumitru. Sirul de oameni se intindea din sosea pana in curtea Mitropoliei.

Imprejmuita de gardurile albastre de fier, coloana de credinciosi se ruga. Zgomotul procesiunii religioase putea fi auzit de la mai bine de o suta de metri de curtea Mitropoliei. Mai multi politisti de la circulatie incercau in zadar sa controleze traficul infernal. Singurii care nu pareau impresionati in vreun fel de slujba erau comerciantii.

De-a lungul sirului de credinciosi, femei batrane, asezate pe caldaram, te indemnau sa cumperi flori si busuioc. La orice pret. Alti comercianti aveau amplasate tarabele pe dealul care duce la Mitropolie. Zeci de tarabe, la care gaseai orice, imaginea semanand izbitor cu cea din complexul Europa.

Incepand de la icoane, mir, talismane, bratari sfintite, carti religioase, continuand cu turta dulce si alte mancaruri si terminand cu sosete si blugi, toate puteau fi cumparate de la comercianti.

Minunile Sfantului

Oamenii care stateau la rand vorbeau despre minunile pe care le-a infaptuit Sfantul Dumitru, protectorul Bucurestiului. O femeie cu corpul pipernicit si parul alb spunea ca a venit sa ii multumeasca Sfantului Dumitru pentru ca a salvat-o de la cutremurul de anul trecut din Bucuresti. Alta replica, afirmand ca fiul ei, bolnav de epilepsie, s-a vindecat dupa ce a atins moastele Sfantului Dumitru.

O femeie intre doua varste, care tinea in mana doua buchete imense de flori s-a amestecat in discutia batranelor, spunand ca "Orice sfant este un intermediar intre om si Dumnezeu. Dar credinta este cea care face minuni. Trebuie sa crezi cu adevarat in Dumnezeu si in intermediarii sai, trebuie sa te rogi cu credinta si cu suflet, si Dumnezeu iti va da ce ai nevoie".

Cele trei femei au recunoscut ca asteapta de ieri dimineata sa ajunga la moaste, dar au adaugat ca "drumul nostru pana acolo si asteptarea este un canon, o penitenta data de Dumnezeu. Nu putem sa ii cerem sanatate, si multe altele, si sa nu dam nimic inapoi".

Crucea Rosie a avut peste 165 de solicitari

In curtea Mitropoliei, mai multe echipaje ale Crucii Rosii acorda asistenta medicala tuturor celor care o solicita. Astfel, in trei corturi ce poarta sigla Crucii Rosii, mai multi medici consulta credinciosii care nu au facut fata inghesuielii si orelor de asteptare. Unul dintre medici a povestit ca sunt prezenti la Mitropolie zi si noapte, iar pana ieri, au fost solicitati de peste 165 de ori.

Potrivit declaratiilor medicului, majoritatea solicitarilor au venit din partea oamenilor batrani sau hipertensivi, care, din cauza postului negru tinut, au lesinat. Doua cazuri petrecute ieri au atras insa atentia medicilor. Primul caz a fost o batrana al carei picior a fost zdrobit, in timp ce astepta sa ajunga la moaste, de gardul amplasat de jandarmi.

Cadrele medicale au fost uimite de faptul ca, in ciuda durerilor mari, femeia nu voia cu nici un chip sa isi paraseasca locul din rand. In final, din cauza refuzului continuu al femeii de a merge la cort, medicii au fost nevoiti sa ii acorde ingrijiri medicale in locul unde aceasta astepta sa atinga moastele Sfantului Dumitru. Al doilea caz a fost unul mai fericit.

Asta dupa ce o comercianta insarcinata a intrat in travaliu. Femeia a fost transportata la spital cu o ambulanta, si, potrivit spuselor medicilor, baietelul caruia i-a dat viata se simte foarte bine.

Moastele Sf. Dumitru, pazite de jandarmi

Moastele Sfantului Dumitru, amplasate in curtea Mitropoliei, erau pazite cu strasnicie de trei preoti si de cativa jandarmi. Inconjurata de flori, masa pe care era asezata racla cu moastele Sf Dumitru era asaltata incet de credinciosi. Fiecare se inchina smerit, aseza un buchet de flori, apoi primea binecuvantarea unui preot, anafura si aghiasma.

Aprindea o lumanare pentru cei vii si alta pentru cei morti, apoi cobora dealul Mitropoliei si isi relua viata de fiecare zi. (Voichita RASCANU)

Sf. Dimitrie cel Nou de la Bucuresti

Sfantul Dimitrie, zis "cel Nou" sau "Basarabov" este sarbatorit de crestinii ortodocsi la 27 octombrie. Cuviosul Dimitrie cel Nou a fost roman din sudul Dunarii. A trait in secolul al XIII-lea, in timpul Imperiului Vlaho-Bulgar de la Tarnovo, intemeiat de fratii romani Petru si Asan (Asanesti).

Fascinat de viata ascetica pe care o duceau calugarii de la manastirea din apropiere, cuviosul Dimitrie s-a calugarit si el si s-a asezat intr-o pestera, sapata in stanca, pe malul raului Lom. Acolo a petrecut ani in sir in post aspru, infranare si rugaciune, izolat cu totul de lume si chiar de ceilalti monahi.

Nu se stie cati ani a trait in aceasta pestera si nici cum isi agonisea cele necesare traiului, dupa cum nu se stie nici data trecerii sale la cele vesnice. Se spune ca pe cand si-a simtit sfarsitul aproape, a venit pe malul Lomului si s-a asezat intre doua lespezi de piatra ca intr-un sicriu. Si astfel si-a incredintat sufletul lui Dumnezeu.

Moastele Sfantului au fost scoase la lumina in chip minunat, prin lucrare dumnezeiasca. Moastele sale au ramas acolo aproape cinci secole. Intre anii 1768-1774 in timpul razboiului ruso-turc, generalul rus Petru Saltacov, ajuns cu ostile sale in satul Basarabov, a dispus ridicarea sfintelor moaste si trimiterea lor in Rusia.

Ajungand cortegiul cu racla in Bucuresti, un negustor bogat cu numele Hagi Dimitrie impreuna cu mitropolitul Grigorie II al Tarii Romanesti au rugat pe generalul rus sa lase cinstitele moaste ale Sfantului Dimitrie cel Nou poporului roman si Mitropoliei tarii, ca o mangaiere pentru multele pagube materiale si suferinte indurate de romani in cursul acelui razboi, mai ales ca era "valah" de neam.

Cererea a fost ascultata si moastele au fost asezate cu mare cinste in catedrala mitropolitana din Bucuresti in iulie 1774. Mana dreapta a Sfantului a fost trimisa, totusi, la Kiev, unde se crede ca se pastreaza si astazi. In felul acesta, Sfantul Dimitrie cel Nou sau Basarabov a devenit ocrotitorul Bucurestiului si al intregii Tari Romanesti. (Rompres)