Scandalul „Plame" readuce in discutie argumentele declansarii campaniei militare din 2003 impotriva Irakului

Razboiul din Irak si justificarile avansate de administratia de la Washington la acea vreme vor fi, inevitabil, puse in discutie in cursul procesului fostului sef de cabinet al vicepresedintelui american Dick Cheney, Lewis „Scooter" Libby, inculpat vineri pentru sperjur, obstructionarea justitiei si marturie mincinoasa in legatura cu dezvaluirea identitatii unui agent CIA. Teoretic, Libby risca pana la 30 de ani de inchisoare.

Punerea sub acuzare a lui Libby (55 de ani), unul dintre conservatorii care au sustinut fervent atacarea Irakului si rasturnarea de la putere a lui Saddam Hussein, reprezinta o lovitura dura pentru presedintele George W. Bush, care se confrunta oricum cu o scadere accentuata a cotei de popularitate.

Libby, care a demisionat din functia de sef de cabinet al vicepresedintelui imediat dupa inculparea sa, este vizat de cinci capete de acuzare si va comparea in fata tribunalului in zilele urmatoare.

Aceasta prima inculparea vine dupa aproape doi ani de ancheta, in cursul careia procurorul independent Patrick Fitzgerald a incercat sa afle cine a divulgat presei identitatea agentului CIA Valerie Plame, al carei sot, Joseph Wilson, fost ambasador, a criticat public „falsele pretexte" invocate de administratia Bush pentru a invada Irakul in martie 2003.

Wilson afirma ca presedintia a vrut sa-l discrediteze sugerand ca o misiune de ancheta in Niger, in 2002, in legatura cu existenta unui eventual trafic nuclear cu Irakul, a fost obtinuta chiar de Valerie Plame, sotia sa, specialista CIA in arme de distrugere in masa.

Wilson a conchis, la acea vreme, ca un astfel de trafic nu a existat si ca amenintarea reprezentata de arsenalul lui Saddam Hussein a fost deliberat exagerata de Casa Alba.

Pentru moment, administratia a scapat de o a doua pierdere - inculparea lui Karl Rove, consilierul politic al lui Bush, insa in cazul acestuia investigatia continua, dupa cum a declarat procurorul Patrick Fitzgerald.

Democratii jubileaza

Responsabilii minoritatii democrate din Congres au afirmat ca scandalul ilustreaza coruptia administratiei republicane aflate la putere. Aceasta inculpare „marcheaza o zi trista pentru America si un alt capitol din cultura coruptiei republicanilor", a declarat Nancy Pelosi, liderul minoritatii democrate din Camera Reprezentantilor.

„Aceasta afacere este mai grava decat scurgerea unor informatii avand caracter strict confidential. Este vorba despre maniera in care Casa Alba a lui Bush a fabricat si a manipulat informatia pentru a argumenta razboiul din Irak si pentru a discredita pe oricine indraznea sa se opuna presedintelui", a subliniat si liderul minoritatii democrate din Senat, Harry Reid.

Momentul adevarului

Procesul „Libby" va tine multa vreme prima pagina a ziarelor si, dincolo de verdictul care se va da, pagubele produse actualei administratii depind de directia in care va evolua ancheta si cine va mai fi implicat. Un aspect interesant va fi, fara indoiala, probabila citare ca martor a fostului sef al lui Libby, vicepresedintele Cheney.

Potrivit procurorului Fitzgerald, Cheney este unul dintre cei trei responsabili guvernamentali care l-au informat pe Libby in legatura cu adevarata identitate a Valeriei Plame. Miza va fi aceea de a stabili daca se poate vorbi despre o operatiune concertata de discreditare a cuplului Wilson-Plame, comandata de Dick Cheney si, implicit, de Casa Alba.

Daca se va ajunge la o atare concluzie, se va putea dovedi ceea ce opozantii razboiului din Irak sustin de mult, anume ca administratia a manipulat cu buna stiinta datele din asa-numitul „Dosar irakian", distorsionand realitatile pentru a avea un pretext sa lanseze operatiunea de rasturnare a lui Saddam Hussein de la putere.

Acest proces ofera ocazia unor clarificari necesare in contextul in care, in perioada 2002-2003, administratia Bush s-a intrecut in a lansa pe piata tot felul de rapoarte si informatii despre arsenalul de distrugere al lui Saddam Hussein.

In acea perioada, oficialii administratiei au descris cu lux de amanunte, inclusiv in fata Consiliului de Securitate, armele nucleare la care lucra regimul de la Bagdad, tonele de antrax si alte arme biologice, laboratoarele mobile in care erau fabricate si transportate rachetele cu care Saddam ar fi amenintat sa loveasca tarile vecine.

Dupa invazie si rasturnarea rapida de la putere a regimului Saddam, americanii si aliatii lor nu au reusit sa prezinte nici cea mai marunta dovada ca fostul lider irakian detinea toate acele arme de nimicire in masa. Pana la procesul „Libby", nimeni nu a dat practic socoteala pentru acest lucru, vinovatia fiind aruncata discret asupra serviciilor secrete care ar fi furnizat informatii eronate.

Procesele de rasunet - o traditie la Casa Alba

Afacerea Plame-Wilson este de aceeasi natura juridica precum cele mai celebre scandaluri care au implicat Casa Alba, de la Watergate-ul lui Richard Nixon pana la cel cu Monica Lewinsky din vremea lui Bill Clinton, trecand prin Irangate-ul lui Ronald Reagan, releva AFP.

De fiecare data, un procuror special, fara legaturi ierarhice sau politice cu Departamentul Justitiei, este chemat sa ancheteze unele eventuale abuzuri comise de un responsabil al administratiei in exercitiul functiunii.

Acest procuror supune atentiei unei instante de punere sub acuzare, pe care o convoaca in mod regulat, cu usile inchise, elementele si marturiile obtinute in timpul anchetei inainte de a proceda la eventuale inculpari.

In august 1994, Kenneth Starr a fost desemnat sa ancheteze Whitewater, un scandal imobiliar in care erau implicati Bill si Hillary Clinton. Apoi, procurorul a anchetat legatura dintre presedintele Clinton si o stagiara de la Casa Alba, Monica Lewinsky. Scandalul l-a adus pe Bill Clinton in pragul destituirii, respinsa in cele din urma de Senat.

Un alt procuror special celebru este Archibald Cox, desemnat in 1973 sa ancheteze afacerea de spionaj politic Watergate, care punea in cauza administratia republicana a lui Richard Nixon.

Desi Cox a fost demis rapid chiar de catre Casa Alba, Nixon fiind furios din cauza insistentei procurorului, care cerea inregistrarile conversatiilor din biroul prezidential, Congresul a initiat procedura de destituire. Nixon a demisionat in 1974.

Procurorul Lawrence Walsh a anchetat in 1986 afacerea Irangate, care se referea la un trafic de arme vandute Iranului pentru a finanta rebeliunea antisandinista (Contras) din Nicaragua, in timpul administratiei republicane a lui Ronald Reagan. Walsh a obtinut in 1992 inculparea secretarului apararii, Caspar Weinberger, care a scapat de proces dupa o gratiere prezidentiala.

Singurul condamnat a fost colonelul Oliver North, care se ocupa de dosarul Contras la Casa Alba, sentinta fiind insa anulata din cauza unor vicii de forma.