Editie de colectie

Alimentatia la romani

de     Jurnalul National
Luni, 31 octombrie 2005, 0:00


Aproape jumatate din romani prefera carnea de pasare. Aceasta afirmatie ar fi parut banala acum cateva luni, dar in contextul creat de posibilitatea raspandirii virusului H5N1, aceasta preferinta majoritara capata accente dramatice. Cat de sanatos mananca romanii? Sunt ei preocupati de ceea ce mananca?

Le plac atat de mult romanilor anumite mancaruri, incat nu ii mai intereseaza continutul chimic? Desi s-a discutat mult in ultima perioada in Romania despre faimoasele E-uri continute de alimentele conservate, doar trei sferturi din populatie constientizeaza existenta acestora. In ceea ce priveste efectul lor negativ, parerile sunt mai degraba impartite.

Sunt tot cam atatia cei care cred ca toate E-urile sunt sanatoase cu cei care cred ca doar unele sunt sanatoase. Oricum, doar 28% dintre romani verifica atunci cand cumpara alimente continutul de E-uri nesanatoase pentru organism.

MANCAM MAI SANATOS? Dezbaterea asupra componentelor chimice in alimente, care au efect de "bomba cu ceas", a aparut de ceva vreme in tarile dezvoltate. Preocuparea pentru calitatea alimentatiei a devenit mai intensa o data ce oamenii au inceput sa cerceteze cauzele pentru "bolile sfarsitului de secol": cancer sau diabet, de exemplu. In Romania, discutia a aparut tarziu.

Era si greu sa vorbesti in Romania anilor ’80 despre calitatea alimentatiei, cand problema fundamentala era lipsa unor alimente de baza. In acei ani, in Romania comunista se vorbea despre alimentatie rationala, dar in sensul de rationalizare a alimentelor, si nu de calitate a alimentatiei.

O data cu explozia consumerismului, dupa 1990, alegerile au devenit din ce in ce mai dificile si a aparut un nou criteriu: cat de sanatos mancam? Revenirea la credinta crestina, macar si prin libertatea practicilor religioase, dupa 1990, a modificat si ea obiceiurile alimentare la romani. Aproape o treime din populatie tine posturile de miercuri si vineri saptamanal.

O alta treime le ignora, dar posturile de Craciun si Pasti sunt tinute de aproape jumatate din romani. Cei mai multi cred ca posturile alimentare tin mai degraba de religie, in vreme ce o cincime din respondenti considera ca este un mod de a-ti purifica organismul.

OBICEIURI ALIMENTARE. O familie medie de romani cheltuieste aproximativ 100 de euro pe luna pentru alimente, ceea ce inseamna in jur de 30% din totalul bugetului familiei. In literatura despre saracie se considera ca, cu cat oamenii cheltuiesc mai mult pe alimente, cu atat sunt mai saraci. Logic.

In primul rand, oamenii isi satisfac nevoile elementare si daca bugetul e mic, atunci acestea vor avea o pondere importanta in totalul cheltuielilor. Pe masura ce va creste prosperitatea economica, tot mai multi romani vor cheltui mai putin pe mancare si mai mult pe distractie, teatru, excursii, carti, bunuri de folosinta indelungata.

Nu inseamna ca vom manca mai putin, ci doar ca vom cheltui mai putin pe mancare. Si poate ca atunci procentul urias al celor care in ultimul an nu au mancat nici macar o data la restaurant (62%) va scadea si el. Oamenii vor petrece mai putin timp cu targuielile in piata, cu gatitul si spalatul vaselor, dar isi vor permite sa manance "in oras" si ca o noua posibilitate de loisir si socializare.

Daca la restaurant merg cel putin o data pe luna 10% dintre romani, gratarul la iarba verde este mult mai popular: 23% dintre respondenti declara ca obisnuiesc sa iasa in aer liber sa manance atunci cand conditiile meteo le permit. Nici nu e greu de observat acest fenomen, mai ales primavara si vara: in Padurea Baneasa, la marginile marilor orase sau uneori chiar sub balcoanele blocurilor.


O masa traditionala este o mare bucurie pentru suflet, dar mai ales pentru papilele gustative ale participantului

VIATA DE ZI CU ZI. Cei mai multi dintre romani (56%) mananca de trei ori pe zi, dar mai rontaie ceva si intre mese (65%). Aproape o treime mananca doar de doua ori pe zi. Cel mai mult mancam la pranz, desi se pare ca un sfert din romani ia masa principala dimineata, cand se spune ca e si cel mai sanatos. Stresul si problemele zilnice modifica si ele obiceiurile alimentare.

O treime din romani mananca seara cel mai mult, cand vin obositi dupa o zi de munca. Ne imaginam ca nu au un somn prea lin si probabil ca si greutatea le mai joaca feste. Dar 45% dintre romani nici macar nu sunt interesati de greutate – nu se cantaresc niciodata. Daca totusi o fac si constata ca au luat kilograme in plus, atunci incep sa tina regim sau sa faca mai multa miscare, sau ambele.

O zecime din romani mananca preparate reci, probabil pe fuga, intre doua intalniri la serviciu. Putini sunt si cei care obisnuiesc sa manance prin fast-food-uri. Unii au insa timp sa faca piata, altii produc legumele si verdeturile in propria gospodarie.

Este gatitul un hobby sau este doar un mod de alimentatie mai ieftin si sanatos? La cat de raspandit si frecvent este gatitul in Romania, credem ca este vorba mai degraba de a doua varianta. Aproape 45% dintre romani gatesc zilnic si 55% gatesc de cateva ori pe saptamana.

Gatitul cade mai ales in sarcina sotiei (80% din cazuri), in vreme ce barbatul sau copiii se ocupa mai putin de aceasta faza a alimentatiei. Cei mai multi prefera mancarea fiarta (71%), un nou semn ca romanii evita gatitul nesanatos. Foarte putini sunt cei care gatesc dupa carti de bucate, cei mai tineri, de obicei, sau cei cu gusturi mai rafinate.

BUCATARIA ROMANEASCA. Se zice ca romanului ii place sa manance. Si e mandru de ce mananca. 90% mananca des si foarte des ciorbe sau supe, tot cam atatia mananca branzeturi si lactate, legume si fructe, carne sau paine. Conservele nu au mare cautare, iar apa plata e prea scumpa. Nici mamaliga nu mai e ce a fost. Doar 40% mananca mamaliga des si foarte des.

Sarmalele sunt considerate un fel specific in toate zonele din Romania, iar daca ar fi sa comparam unde se gatesc cel mai bune feluri de mancare, Moldova si Ardealul ocupa un loc de frunte. Atunci cand se gandesc la mancarea romaneasca, celor mai multi le vin in minte sarmalele.

Ce le place romanilor sa manance si ce nu le place? Le place friptura si ciorba sau supa si nu le place fasolea si ciorba. Ciorba e mai degraba controversata. Unora le place, altora nu. E o chestiune de gust si de obisnuinta din copilarie. Romanii tin atat de mult la macarea traditionala, incat trei sferturi nu au experimentat niciodata mancaruri din bucataria internationala.

Si chiar daca au incercat, tot mancarea romaneasca e mai buna. Si decat cea ungureasca, si decat cea arabeasca, si decat cea chinezeasca, daca ar fi doar sa ne referim la feluri internationale raspandite in Romania.


Date despre cercetare
Sondajul a fost realizat pe un esantion de 2.000 de subiecti cu varste de peste 15 ani, de catre Centrul de Sociologie Urbana si Regionala (CURS), in perioada 5-15 august 2005. Interviurile s-au desfasurat la domiciliile subiectilor, eroarea maxima fiind de +/– 2,2% la o probabilitate de 0,95. Tipul esantionului este probabilist, selectie aleatoare a punctelor de esantionare si a subiectilor.

In analiza prezentata s-a tinut cont de nivelul de educatie al respondentilor (studii: sub liceu, liceu si peste liceu), de categoriile de varsta (15-30 de ani, 31-55 de ani, 56 de ani si peste), de venitul gospodariei, media fiind de 7,8 milioane de lei vechi pe fiecare gospodarie.

S-a mai tinut cont de mediul rezidential al respondentilor (urban sau rural) si de regiunile in care domiciliaza ( Est = Moldova, Vest = Transilvania, Banat, Crisana-Maramures, Sud = Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Bucuresti).


La restaurant, ceva mai rar
de Roxana Roseti

Nu au fost niciodata la restaurant 62% dintre romani. Nu au facut vreodata un gratar in aer liber 47% dintre romani. Trist, dar adevarat. Se pare ca vremurile "bonjuriste", cu banchete de gala, trabucuri, mititei si purcel de lapte la tava, au apus de mult.

In tara noastra cea de altadata, viata cotidiana a romanilor era mult... patriarhala. Clasa de mijloc se bucura de vara in provincie, iar cei care nu paraseau orasul aveau ceva posibilitati de a se distra. Bucurestiul de pe vremuri era chiar "Micul Paris", iar "a bea", "a manca", "a se plimba" erau verbe puse in practica.

In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, romanul se oprea la cate o terasa ori cafenea pentru a servi prajituri, serbet, cafea sau chiar "mezelicuri" – aperitivele lui nenea Iancu. La orele pranzului se frecventau terasele, unde ospatari grabiti serveau fripturi la gratar, mici si halbe cu bere.

Sa nu mai vorbim de Parcul Cismigiu si de a sa gradina de vara "La Buturuga", unde romanul se batea pe fleici si pe berea bauta numai cu tapul. Bine, adevarul este urmatorul: cuconetul iesea mai rar in oras sa manance. Mai erau si birturile de cartier (sau mahala) ce-si scoteau vara mesele pe trotuare...

De fapt, mahalaua de demult avea doua centre de atractie importante pentru viata sociala: carciuma si frizeria. Carciuma era mai mult decat un local unde se consumau bauturi alcoolice, era un fel de club al mahalalei.

NICIODATA. S-au dus vremurile acestea. Normal, daca este sa ne luam dupa raspunsul dat de romani specialistilor CURS la intrebarea "Cat de des ati mancat la restaurant in ultimul an?". "Niciodata" au raspuns 62% dintre romani. I-au inganat, spunand "Niciodata", 59% barbati, 64% femei si... 87% dintre cei in varsta de 56 de ani si peste.

Stau acasa, isi gatesc ei ce vor sau ce nu vor si spun tot "niciodata" restaurantului 81% dintre cei cu studii sub liceu, 40% dintre cei cu studii peste liceu, 73% dintre cei cu venituri peste medie, 50% urbani si 76% rurali. Dobrogenii prefera placinta... dobrogeana de acasa, cantand in proportie de 74% acelasi refren cu niciodata.

Dau restaurantele faliment? Nu. Salvarea vine de la 2% dintre romani, 4% dintre cei cu liceul care merg saptamanal la restaurant. Apoi mai vine si de la rurali, moldoveni si transilvaneni, care merg, la acelasi procent – de 1%, aproape zilnic la restaurant (!).

Bucurestenii – 12%, merg o data pe luna la restaurant, 28% dintre romani merg de cateva ori intr-un an, iar 30% barbati si 26% femei de cateva ori pe an.

IARBA VERDE. In stravechi timpuri bucurestene, la Hanul lui Manuc sampania si coniacul erau de baza. Deseori, consumatorii purtau salvari si turbane, dupa moda orientala. La mare pret erau "potrocul de gaina", friptura de miel si zaharicalele. Intre doua feluri, se mai tragea cate un fum din narghileaua aflata la piciorul mesei. Ce timpuri!

In prezent, nici cu gratarele nu stam prea bine. Si n-ai fi zis, la pofta de mici rumeniti la iarba verde a romanului. "Foarte rar, niciodata" la gratar. 47% dintre romani au dat acest raspuns. La fel si-au declarat nonapetitul pentru gratar si ierbuta verde 45% dintre barbati.

Culmea, tocmai ei, care adora sa roteasca, extrem de masculin, ghemotoacele de carne pe gratar! Femeile, hai ca le mai intelegem pe cele 49% care spun nu gratarului, ca poate nu au mereu asa o dispozitie sa se afume la padure.

Ii intelegem si pe cei de 56 de ani si peste – 70%, care zic si ei foarte rar/niciodata: de la o anumita varsta nu-ti mai vine sa rotesti fripturile pe gratar in bataia vantului.

Cei cu venituri sub medie – 57%, 63% dintre cei cu studii sub liceu, 35% urbani, 61% rurali, 55% moldoveni se declara si ei nepasionati de gratar. Vin insa 20% dintre romani, 35% dintre cei cu venituri peste medie, 28% urbani, 35% dobrogeni care zic ca da, ei des se invart sugubat si cu maiestrie pe langa gratar.

Li se alatura cei cu varste cuprinse intre 18 si 30 de ani – 6% si transilvanenii – 5%, care spun ca fac gratar foarte des.

Saracu’ Caragiale, ar fi dezamagit! Sau mai stii, poate bucuros...

Dvs. cat de des ati mancat la restaurant in ultimul an?
62% dintre romani nu au mancat la restaurant niciodata in ultimul an
28% dintre romani au mancat la restaurant de cateva ori intr-un an
2% dintre romani spun ca mananca saptamanal la restaurant
--------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------
Dvs. obisnuiti primavara sau vara sa iesiti la iarba verde si sa faceti un gratar?
47% dintre romani spun ca foarte rar/niciodata obisnuiesc sa se bucure de binefacerile gratarului la iarba verde
Doar 3% dintre romani spun ca iesitul la iarba verde insotit de gratar este o ocupatie "foarte deasa"
--------------------------------------------------------------------------------


DE LA FLEICI SI ANTRICOATE LA... COSUL ZILNIC


Consumul de alimente tine pasul cu puterea de cumparare. Aceasta teorie se aplica cu succes si la romani, care, potrivit datelor statistice, mananca mult mai putin decat europenii din tarile dezvoltate. Astfel ca, desi per total consumul de alimente a crescut anul acesta fata de 2004, mancam mult mai putina carne, oua si lapte decat vecinii nostri din Occident.

Romanii au consumat mai putina faina de grau si secara in prima parte a anului, consumul inregistrand o scadere cu 5,2 kg fata de anul trecut, de la 52,2 kg/locuitor in 2004 la 47 kg/locuitor in 2005, conform datelor statistice ale Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR).

Statistica MAPDR releva faptul ca au mai fost inregistrate, in prima parte a anului, scaderi ale consumului la unt, margarina, malai si orez.

FRUNTASI LA OUA. In schimb, la produse precum laptele, carnea si ouale, in prima jumatate a anului 2005, romanii au consumat mai mult fata de perioada similara a anului 2004.

La carne si produse din carne (porc, pui, vita, oaie), consumul mediu in Romania a fost in prima jumatate a anului de 24,1 kg/locuitor, mai mult cu 2,3 kg decat in perioada similara din 2004, dar mult mai putin decat media inregistrata in tarile europene.

Asta pentru ca, in tari precum Franta, Germania, Italia, Olanda sau Anglia, consumul anual de carne inregistreaza o medie situata intre 60 si 100 kg/locuitor. La oua, consumul a crescut de la 147 de bucati pe persoana, in prima jumatate a anului trecut, la 157,5 oua pe locuitor in acest an.

In Europa, la consumul de oua, olandezii detin suprematia, cu peste 442 bucati/locuitor/an, fiind urmati de francezi, cu 299 de bucati
CHELTUIELI.

Conform unei statistici din 2003, romanul mediu consuma intr-o luna cam 10 kilograme de paine, 3 kg de carne si mezeluri, 5 litri de lapte, un kilogram de branza, 14 oua, 4 kg jumatate de cartofi si ceva mai putin de 2 kg de fructe! Si iata ca acum vin specialistii CURS si il intreaba pe roman: "Cam cati bani ati cheltuit luna trecuta pe alimente in gospodaria dumneavoastra?".

Barbatii zic ca 3.447.185 de lei vechi. Femeile spun 3.349.415 de lei vechi. Cei cu varste intre 31-55 de ani: 3.670.292 de lei vechi, iar cei de 56 de ani si peste: 2.740.186 de lei vechi. Cei cu venit sub medie au cheltuit 2.674.137 de lei vechi. Cei cu venit peste medie – 4.811.765 de lei vechi. Urbanii au risipit 3.920.713 lei vechi, ruralii, 2.735.033 de lei vechi.

Bucurestiul a cheltuit cel mai mult (dintre toate regiunile istorice) pe mancare: 4.820.732 de lei vechi, iar Moldova a cheltuit cel mai putin: 2.822.467 de lei vechi.

NOUA TEHNOLOGIE COSTA

Distribuiti dupa nivelul de instructie, romanii nu s-au prea deosebit unii de altii la capitolul retineri. In proportie de 2%, si cei cu studii sub liceu, si cei cu studii superioare au afirmat nu stiu, nu raspund.

Da, obisnuim sa gatim mancare la cuptorul cu microunde, au raspuns 4% dintre respondentii cu studii sub liceu, 11% dintre romanii cu studii liceale si 15% dintre chestionatii cu studii superioare. Se pare ca folosirea noii tehnologii tine de venit. Raspunsurile respondentilor o dovedesc: 5% dintre cei cu venit sub medie folosesc microundele fata de 15% dintre cei cu venit peste medie.

EFECTUL NOCIV AL MICROUNDELOR ASUPRA SANATATII NOASTRE

Se stie cat de nociv este efectul microundelor asupra alimentelor. Asta nu ii impiedica pe 9% dintre respondenti sa-si gateasca mancarea la microunde. Desi se vorbeste despre rezultatele benefice ale tehnologiei microundelor, studiile au dovedit ca acestea distrug substantele microbiologice active din alimentele procesate astfel.

Cei 89% dintre romanii care nu isi gatesc mancarea la cuptorul cu microunde sunt, poate, constienti de efectele nocive ale noii tehnologii. Distribuiti dupa sex, romanii care prefera mancarea astfel preparata sunt 9 femei din 100 din cele intervievate de operatorii CURS si 8 din 100 de barbati.

Se pare totusi ca, dupa ultimele studii efectuate in tara, numarul celor care folosesc microundele este in crestere. Exista si romani care au replicat nu stiu, nu raspund: 2% dintre femei si 3% dintre barbati. Totusi cei mai vehementi au fost cei cu varsta de 56 de ani si peste, care, in proportie de 94, au zis nu gatim mancarea la cuptorul cu microunde.

La polul opus se afla tinerii cu varsta cuprinsa intre 18 si 30 de ani, care sunt cei mai deschisi la nou. Conform sondajului, 13% dintre acestia isi prepara astfel alimentele.

ADEPTII NOUTATILOR

Noua tehnologie patrunde intai in orase. Aceasta afirmatie este intarita si de sondajul CURS. 12 procente dintre respondentii locuitori ai oraselor tarisoarei noastre obisnuiesc sa gateasca mancare la cuptorul cu microunde si doar 4% dintre locuitorii zonelor rurale sunt adeptii noii tehnologii. De asemenea, 94% dintre "urbani" nici nu vor sa auda de microunde, respectiv 85% dintre "rurali". Raspunsul lor a fost simplu: nu. (Oana Vataselu)

















3482 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version