Majoritatea romanilor apreciaza negativ politica externa romaneasca din ultimii 15 ani si pozitiv pe cea de dupa decembrie 2004, au pareri bune despre SUA, NATO si UE si cred ca terorismul este cea mai mare amenintare pentru Europa, conform unui sondaj realizat de Gallup pentru Institutul pentru Politici Publice (IPP).

Romanii sunt reci fata de Ucraina, Rusia si tarile arabe, aflate pe ultimele locuri la termometrul "prieteniei", in timp ce Italia, Franta, Spania, SUA si Moldova se afla in topul preferintelor nationale.

Primul sondaj de opinie dedicat parerii romanilor despre politica externa intitulat "Perceptia romanilor asupra politicii externe", a fost dat publicitatii ieri in cadrul unei conferinte sustinute la Clubul Diplomatilor.

Conform sondajului amintit, 35 la suta dintre romani au o parere "nu prea buna" despre politica externa a statului in ultimii 15 ani, in vreme ce 11 procente o considera "proasta" iar alte cinci "foarte proasta".

Romanii considera ca presedintele tarii este principalul decident in politica externa a Romaniei. Pe de alta parte, romanii considera ca opinia lor "are foarte putina influenta" in politica externa a tarii.

In acelasi timp, jumatate dintre subiecti sustin ca Executivul ar trebui sa cheltuie bani de la buget pentru promovarea imaginii Romaniei in lume, majoritatea considerand ca aceste fonduri ar trebui investite in promovarea tinerilor romani cu merite exceptionale.

In acelasi context, dupa parerea a un sfert dintre subiectii studiului, presedintele promoveaza cel mai bine imaginea Romaniei in lume, fiind urmat de sportivi (24 la suta), artisti si oameni de cultura (13 la suta) si diplomati (doar zece procente).

Inedit, printre persoanele intervievate, s-au numarat actori majori ai politicii noastre externe: presedintele Romaniei, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Integrarii Europene, presedintii celor doua Comisii parlamentare de politica externa, alaturi de alti oficiali cu raspunderi in domeniu.

Opinia generala a acestora s-a diferentiat insa de bunul simt al majoritatii privind politica internationala.

Prezenti la lansare, autorii studiilor insotitoare sondajului, si-au explicat opiniile. Sever Voinescu, de la IPP, a aratat ca romanii par mai realisti privind data accederii reale a Romaniei in UE: undeva spre 2010.

Voinescu recomanda decidentilor sa tina cont de faptul ca "astazi, un stat democratic este credibil si puternic in relatiile internationale numai daca politica sa externa are sustinere populara". "Interesele Romaniei nu pot fi, sub nici o forma, despartite de interesele romanilor", este o alta concluzie importanta trasa de analistul IPP.

Generalul dr Mihail Ionescu, director al Institutului pentru Studii Politice de Aparare si Istorie Militara, autor al comentariului "Amenintari si optiuni strategice. Relatia transatlantica", a evidentiat ca romanii nu sunt izolationisti; dimpotriva. Victor Roncea, de la ZIUA si Civic Media si-a intitulat studiul "Republica Moldova - de la abandon si dezinteres la prioritate nationala".

Roncea sustine ca politica externa promovata de Romania in ultimele noua luni, in special in ce priveste relatia cu romanii din jurul granitelor, are un caracter inconsecvent.

"Pare ca presedintele Traian Basescu a plecat cu o locomotiva puternica pe un traseu clar, in timp ce Guvernul a ramas cu trenul in Gara, iar vagoanele cu romanii din jurul Romaniei sunt deja in triaj pregatite pentru a fi trimise la fiare vechi", a spus editorialistul ZIUA.

El sustine ca Romania poate aborda modul Ungariei, in ce priveste regimul privilegiat al cetatenilor din afara spatiului UE, si pe cel al Bulgariei, in ce priveste conferirea cetateniei romane celor deposedati abuziv de ea ca urmare a ocupatiei sovietice din rasaritul romanesc.

Presedintia si Guvernul trebuie sa creeze impreuna cu societatea civila o strategie pentru romanii din jurul granitelor, sa puna pe un fagas normal redobandirea cetateniei romane de catre cei in drept (MJ si MAI), iar autoritatile romane trebuie sa nu cada in eroarea de a invoca politicile UE pentru le aplica pe cele ale URSS, sunt trei concluzii ale sale.

Consilierul prezidential Claudiu Saftoiu, prezent in sala, a apreciat modul in care presedintele Basescu "se asaza intr-o perfecta realitate" cu optiunile natiunii, intr-o consonanta a politicii externe, aratandu-se totusi optimist pentru 2007 ca data certa a aderarii la UE.

Secretarul de Stat in MAE, Theodor Baconski, a observat dezvoltarea imperiilor informale ale democratiei, afirmand autocritic despre propria "secta diplomaticai faptul ca este cazul sa iasa din "faza esoterica" si sa tina cont de optiunile majoritatii, ale societatii civile.

Adjunctul sefului Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, Onno Simmons, a felicitat autorii si initiativa, comentand asupra faptului ca intre initiativele presedintelui privind Republica Moldova si pozitia Guvernului in cele noua luni de existenta s-a instalat o "radio silence", o intrerupere de comunicare si actiune.

Oficialul european a declarat ca va lua in considerare concluziile raportului asupra Moldovei, un subiect delicat pentru UE. Violeta Bau de la IPP a anuntat ca astazi, o delegatie a Institutului va prezenta intregul studiu-sondaj la Bruxelles, autoritatilor europene.

O proasta relatie cu Basarabia

Un capitol separat al studiului ii este dedicat relatiei Romaniei cu Republica Moldova si celelalte tari vecine. Romanii considera ca relatia Romaniei politice cu Basarabia, in ultimii 15 ani, a fost aproape catastrofala.

In acest context, la nivelul opiniei publice romanesti se remarca o "proiectare" a existentei catre spatiul euro-atlantic, fapt ce reiese din identitatea pe care romanii - dincolo de nationalitate - si-o aloca.

Astfel, doar 16 procente dintre repondenti s-ar recomanda drept "balcanici" sau "esteuropeni", majoritatea (51 la suta) preferand sa se considere cetateni "europeni" iar 23 la suta "cetateni ai lumii".

Totusi, dintre vecinii Romaniei, repondentii cred, in proportie de un sfert, ca relatiei cu Republica Moldova ar trebui sa i se acorde o atentie sporita, apreciind totodata ca, in ultimii 15 ani, politica fata de Republica Moldova a fost "nu prea buna" (49 la suta), "proasta" (26 la suta) sau "foarte proasta" (patru procente).

Majoritatea romanilor considera ca Republica Moldova ar trebui ajutata cu burse pentru studenti si sprijinita in eforturile de integrare euroatlantica si de apropiere cu Romania.

Romanii si bazele SUA

In ciuda unei contra-propagande fervente, in privinta relatiilor externe la nivel global ale Romaniei, 56 la suta dintre subiecti sunt de acord cu ideea constituirii "axei Bucuresti-Londra-Washington", proiectul major de politica externa anuntat de presedintele Basescu.

In acelasi timp, 67 la suta dintre romani nu cred ca, la acest moment, exista vreo amenintare serioasa la adresa securitatii nationale a Romaniei.

Dintre cei 21 la suta care cred ca exista un pericol pentru Romania, cei mai multi indica drept posibila problema dezvoltarea retelelor teroriste si a celor de crima organizata, doar 34 la suta dintre ei apreciind ca acesta ar putea veni pe fondul "tendintelor expansioniste" ale vreunei tari.

Peste jumatate dintre romani cred ca amplasarea de baze americane pe teritoriul Romaniei va avea efecte asupra tarii. Multi vad printre acestea "cresterea pericolului unui atac terorist asupra tarii sau cetatenilor romani", dar si cresterea investitiilor straine in Romania.

In acelasi timp, aproape jumatate dintre repondenti (49 la suta) considera ca Romania ar trebui sa participe cu trupe la misiunile internationale, insa majoritatea lor doreste ca trupele romanesti sa nu intre efectiv in razboi, ci sa se ocupe cu misiuni de mentinere a pacii, sa asigure hrana si asistenta medicala victimelor si sa "impiedice declansarea unui atac terorist".

Romanii sunt insa mai degraba reticenti la prezenta militarilor romani in Bosnia, Kosovo, Afghanistan si Irak, procentele in dezacord cu implicarea militara variind intre 50 si 52 de la caz la caz. Cei care sunt de acord cu prezenta militara romaneasca in zone de conflict sunt 42 la suta (cazul provinciei Kosovo) sau 41 la suta (restul de trei fronturi).

Mai mult, 38 la suta cred ca Romania a trimis militari in Irak "pentru a face pe plac SUA", iar 22 de procente cred ca militarii romani sunt acolo pentru ca si alti aliati au trimis militari in zona.

Recomandarile IPP: autoritatile trebuie sa explice politica externa

In urma studiului prezentat, IPP recomanda autoritatilor sa comunice public, mai mult si mai coerent, atat ratiunile pentru care decid anumite actiuni de politica externa, cat si punctele oficiale de vedere cu privire la evolutiile pe planul relatiilor internationale.

De asemenea, autoritatile responsabile de politica externa a Romaniei ar trebui sa incerce in mod constant sa obtina sprijinul popular pentru actiunile de politica externa, sa consulte regulat opinia publica in aceasta materie si sa stabileasca un dialog continuu cu structurile specializate ale societatii civile.

In acest sens este absolut necesar sa fie initiate dezbateri publice pe temele importante ale politicii externe si de securitate.

Prin acest raport IPP a atras atentia ca lipsa de interes si de informare a cetatenilor in domeniul politicii externe constituie o sabie cu doua taisuri. IPP mai apreciaza ca "autoritatilor le revine principala responsabilitate de a informa si implica cetatenii in mod coerent in deciziile de politica externa". Raportul este disponibil la adresa www.ipp.ro.