Biserica ajunge in vizorul televiziunilor romanesti doar daca este vorba despre o crima, o vedeta sau un scandal cu tenta sexuala. In schimb, Dumnezeu este invinovatit in direct pentru canalizarea proasta din Bucuresti, nenorocirea sinistratilor sau coruptia din Parlament.
Pentru romani, religia inseamna nunti, botezuri si inmormintari. Aceasta este concluzia analizei realizate de Monitoring Media in ceea ce priveste biserica de la televizor.
Piosenie TV
In media romaneasca, televiziunea a fost cea mai interesata de Dumnezeu. TV a condus cu 100 de stiri despre religie, in timp ce radioul a avut cele mai putine materiale pe tema divinitatii.
Cele mai fervente posturi autohtone in ceea ce priveste afacerile divinitatii au fost Prima TV si National TV, in timp ce o figura aparte a facut Antena 1, careia nu i-a scapat nici o sugestie despre biserica. „Televiziunea publica are emisiuni religioase, fiindca e datoria ei sa aiba. Ele nu sint trecute insa niciodata la ore cu audienta.
De 15 ani, mi se pare ca sint doar niste emisiuni bifate", apreciaza Attila Gasparik, vicepresedintele Consiliului National al Audiovizualului (CNA), prestatia religioasa a posturilor romanesti.
Audienta funebra
De la slujbe de pomenire pina la oficieri de monumente si nunti de VIP-uri, ceremoniile au fost vedetele religioase ale audiovizualului. Nunta lui Sorin Miscoci a condus in topul aparitiilor la aceasta sectiune. Scandalurile cu fete bisericesti au constituit a doua sursa de subiecte pentru jurnalele TV.
Daniel Corogeanu, fostul calugar de la Manastirea Tanacu, cercetat pentru moartea maicutei Irina Cornici, a fost la fel de mediatizat ca nunta jurnalistului rapit in Irak. Alaturi de acesta, au adus rating moartea unui fiu de preot, cimitirul dus de inundatii, un preot homosexual, o profesoara de religie acuzata ca face magie neagra si afacerile cu locurile de veci.
In schimb, proiectul de lege pentru Culte sau discriminarea religioasa au fost abordate de televiune doar in mod accidental. „Bisericile traditionale, indiferent spre care vorbim, nu si-au gasit inca modul de comunicare in audiovizual. In schimb, bisericile neoprotestante sint foarte constiente de mesajul pe care il transmit in media. Au chiar un studio de productie, la Timisoara.
La un alt nivel de discutie, daca ar exista mai mult crestinism in realizarea stirilor, CNA nu ar mai avea nevoie sa intervina in chestiuni precum protectia minorilor si a victimelor", declara Gasparik.
Cuvinte cu clenci
In ceea ce priveste vocabularul religios, televiziunile autohtone s-au atasat de cuvintele acatist, pirostrii, sobor si afurisit. Icoana, parohia sau sfintii nu au fost puncte de atractie pentru cei de la TV. Dumnezeu ramine insa in topul preferintelor. Lui ii multumesc patronii cazinourilor, infractorii, primarii, mama fetitelor siameze sau presedintele tarii.
Tot Cel de Sus este gasit vinovat si pentru treburile Parlamentului, in problemele de canalizare si dezastrul provocat de inundatii. „Plinge cerul neintrerupt, si asta pentru ca l-am miniat pe Dumnezeu", isi incepe relatarea de la fata locului reporterul PRO TV. De altfel, inundatiile au atins apogeul in invocatiile TV catre divinitate.
Jurnalistii au concurat in profetii apoteotice de genul „Furia lui Dumnezeu e mare" sau „Familii trimise in pribegie, oameni de la care Dumnezeu si-a luat privirea". In vizita sa la Maracineni, Traian Basescu a participat la evocarea divina: „Cu Dumnezeu nu te pui, dar poate ca ar trebui sa ne mai gindim la Dumnezeu si cind nu ne este rau".
Pilda presedintelui despre Dumnezeu a fost preluata de toate televiziunile romanesti. Iar crestinismul inundatiilor la TV a atins virful cind Patriarhul Teoctist a oficiat o slujba, cerind ajutor divin pentru oprirea ploilor.
