Deseurile ca resursa si business - modelul olandez

de     HotNews.ro
Miercuri, 2 noiembrie 2005, 0:00

Uzina de reciclare din Dordrecht

Incepand cu 2006, romanii se vor integra in Europa si in ceea ce priveste mediul ambiant si anume vor aplica reglementarile europene (Directiva 2002/96/EC) si romanesti (HG 448/2005) cu privire la colectarea si reciclarea deseurilor electrice si electronice.

In acest scop, o vizita recenta in Olanda la institutii si companii implicate in vastul proces de recuperarea a deseurilor (Ministerul Mediului si Comisia de reciclare a deseurilor (Haga), DHV (Amersfoort), NVMP (Asociatia producatorilor de echipamente, Zoetermeer), Uneto-Vni (Asociatia firmelor de retail, Zoetermeer), Kringloopcentrale (firma de colectare si sortare deseuri, Amersfoort),

Coolrec (Uzina de colectare si reciclare, Dordrecht), Block (firma de retail, Halfweg), van Gansenwinkel (firma de transport deseuri, Eindhoven) si Waste and Energy Company (Uzina de reciclare si energie din Amsterdam) a fost extrem de edificatoare pentru ceea ce avem de facut de acum inainte in acest domeniu.

[c:1:d]Waste is gold (Deseurile sunt aur) pare a fi deviza olandezilor din perspectiva acumularii unei experiente de peste 100 de ani in domeniul colectarii si reciclarii deseurilor. Iar acest concept si-a probat pe deplin semnificatia in timpul vizitei intreprinse la Afval Energie Bedrijf (Uzina de reciclare a desurilor si de energie) din Amsterdam.

Aici este locul unde sunt colectate toate deseurile domestice si comerciale din zona capitalei Olandei, care, dupa o selectie preliminara, sunt supuse incinerarii la o temperatura intre 1000-1200 grade Celsius. Recolta anuala de deseuri (peste 850.000 tone) se transforma apoi in energie electrica livrata sistemului de transport local, institutiilor publice si catre 70 000 locuinte rezidentiale.

In plus, asa cum ne-a declarat W.M.Sierhuis, Manager business development al uzinei, circa 80% din aparatura electromenajera si electronica colectata este recuperata si reintrodusa in productia industriala, intre materialele recuperate numarandu-se si metalele pretioase din placile de circuite integrate.

[c:2:d]Ca urmare, deseurile se dovedesc o importanta resursa de energie si materii prime intr-un moment in care pretul acestora este in continua crestere pe pietele internationale.

De asemenea, activitatea de colectare, transport, reciclare si valorificare a deseurilor este un business extrem de profitabil, care se traduce, in cazul Olandei, intr-o piata de peste 25 milioane euro: 12 milioane piata produselor albe (figidere, masini de spalat etc), 8 milioane cea produselor maro (radio, televizoare, DVD playere si recordere) si 5 milioane cea a echipamentelor IT.

Cheia succesului o constituie parteneriatul public-privat bine pus la punct in care actorii (Guvernul, autoritatile locale, producatorii si populatia) isi cunosc foarte bine rolurile pe care le au de indeplinit.

In acest sens, merita precizat faptul ca fiecare familie olandeza plateste anual o taxa de circa 200 euro pentru serviciile de colectare si reciclare a deseurilor.

[c:3:d]In paralel, consumatorii mai platesc si o "taxa vizibila" in momentul achizitionarii aparatelor electrocasnice si IT.

In functie de greutatea si complexitatea echipamentelor taxa variaza intre 1 euro (cafetiere, friteuze), 3 euro (combine video/DVD, DVD playere si DVD recordere), 5 euro (cuptoare cu microunde, aragaze), 8 euro (televizoare, monitoare LCD si plasma) si 17 euro (frigidere si aparate de aer conditionat).

Pentru transparenta si buna informare, NVMP publica lunar un Ghid (Productenverzicht) cu toate aparatele supuse taxarii si cuantumul taxei si, repectiv, lista aparatelor care nu sunt supuse taxarii. Astfel, producatorii, firmele de retail si consumatorii cunosc bine gama aparatelor si „taxa de mediu" aplicata acestora.

Intrebat despre gradul de participare al producatorilor de echipamente la sustinerea sistemului de colectare si reciclare a echipamentelor uzate, Martin Mujiser, director al VLEHAN (Asociatia furnizorilor de aparate electrocasnice, membra a NVMP) ne-a declarat ca acesta este cvasi-total: nici un producator serios nu si-ar permite sa-si strice numele pe o piata concurentiala neparticipand la un mecanism transparent si acceptat de toata lumea.

Pe de alta parte, penalizarile au si ele rolul lor stimulator pentru eventualii "uituci".

Cladirea NVMP ( Asociatia producatorilor de echipamente electice si electronice) din Zoetermeer

NVMP este o organizatie cu 1200 membri si un buget anual de 2 milioane de euro, jumatate fiind alocat platilor catre firmele de reciclare si recuperare, jumatate fiind destinat comunicarii cu publicul. Educatia are si ea pretul ei.

Carla Bakker-Mattheyer, director de marketing si comunicare la NVMP, ne-a precizat ca actul comunicarii este esential pentru reusita mecanismului de colectare, reciclare si recuperare a materialelor refolosibile. Mijloacele folosite constant de NVMP sunt extrem de variate: email, brosuri trimestriale, rapoarte anuale, web site, campanii in mass-media, actiuni in scoli.

Revenit pe pamant (romanesc), ne-am dat seama ca transpunerea acestui model nu este chiar asa de grea la urma urmelor: trebuie doar pus la punct mecanismul, la care sunt chemati sa participe toti producatorii de echipamente si autoritatile, locale si centrale. Pentru ca, asa cum spune zicala, unde-i lege, nu-i tocmeala.

Si, nu in ultimul rand, trebuie convinsi consumatorii romani de importanta mizei reprezentata de colectarea si reciclarea deseurilor in viata lor de acum inainte.

Valentin Negoita
Presedinte A.P.D.E.T.I.C



















121 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri