Seful DRRP in interviu exclusiv, in timpul vizitei de lucru din Germania, 30-31 octombrie 2005

Mihai Gheorghiu: „Dorim o schimbare de perceptie europeana asupra Romaniei"

de Dani Rockhoff, Germania     HotNews.ro
Joi, 3 noiembrie 2005, 0:00

Mihai Gheorghiu (st.) si Jakob Laub (dr.)

La Simpozionul din august, seful Departamentului pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni (DRRP) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE) anunta o noua strategie in relatia cu romanii din strainatate.

Dupa cum releva recenta vizita in Germania, aceasta strategie este mai complexa, cuprinzand si segmentul originarilor din Romania, vectori istorici ai unei convieturi economice si culturale bivalente. Secretarul de stat Mihai Gheorghiu ia totodata pozitie la stirile tendentioase dintr-o parte a presei de limba romana, referitoare la scopurile si efectele vizitei sale de lucru din octombrie,
in tarile marginase Romaniei.

Dani Rockhoff: Sunteti la prima vizita in Germania. De ce ati optat, ca punct in traseu, pentru participarea la jubileul „25 de ani de la infiintarea Comunitatii Svabilor Banateni, gruparea Rhein-Neckar- Heidelberg"?

Mihai Gheorghiu: In primul rand, am dat curs invitatiei trimise de acestia, care m-a onorat. In al
doilea rand, cred ca acesta e inca un canal de comunicare cu Germania. Romania are interesul sa construiasca cat mai multe evenimente pozitive in Germania.

Este un an decisiv pentru traiectoria noastra in procesul aderarii la Uniunea Europeana si toate parteneriatele cu organizatiile non-guvernamentale ale comunitatii romanesti, inclusiv legatura pe care o stabilim si cu originarii din Romania – in acest caz, svabii- ne vor ajuta sa contribuim la o schimbare de perceptie asupra proceselor din tara. Romania e o tara care se dezvolta, e o tara care castiga importanta si credem
ca toate aceste procese pozitive trebuie sa fie evidente si ca atare receptate in Germania.

D.R.: Veti lua parte si la festivitatea de deschidere a festivalului George Enescu, care se va desfasura pe parcursul a doua saptamani la Heidelberg si Mannheim. In ce masura DRRP
s-a implicat in organizarea acestui eveniment?

M.G.: Departamentul este partener al organizatorilor de aici, Societatea de Cultura „Alexandru Ioan Cuza". DRRP are practic statut de co-organizator al festivalului, organizat de d-l Herlo si asociatia pe care o conduce. Ne-am bucurat ca am putut sa ajutam si sa sprijinim aceste evenimente culturale,
care se desfasura pe perioada 29 octombrie-13 noiembrie, in Germania. Enescu e un atu al Romaniei si, cu cat opera sa muzicala e mai cunoscuta in Europa, cu atat mai bine.

D.R.: Vizita Dv. in Germania este ulterioara unui tur comunitar in cateva tari marginase
Romaniei si in Italia. Puteti sa ne dati detalii, ce s-a realizat si ce s-ar mai fi putut realiza in
cadrul vizitelor din aceste tari?

M.G.: Intr-adevar, saptamana trecuta am facut o vizita in Italia, unde exista o comunitate romaneasca extraordinar de dinamica; aceasta implica o multitudine de aspecte pozitive, dar implica si lucruri care trebuiesc solutionate, in continuare, in dialogul cu autoritatile italiene.

Inainte de Italia am facut un turneu balcanic, in Bulgaria, Macedonia si Albania, care a urmat unei vizite in Uniunea statala Serbia-Muntenegru. Toate aceste vizite au avut ca scop discutiile cu partenerii guvernamentali ai Romaniei, atat in Serbia-Muntenegru, cat si in celelalte trei tari.

A avut loc evaluarea sanselor ca protectia drepturilor minoritatilor, in speta a minoritatii romanesti, sa fie realizata pe deplin, in conformitate cu toate documentele si instrumentele juridice europene la care tarile respective sunt parte.

Romania doreste sa aplice in aceste relatii principiul reciprocitatii, ceea ce inseamna ca dorim ca drepturile minoritatii romanesti din aceste spatii sa ajunga la standardul pe care Romania il foloseste pe propriul teritoriu.

Aceasta situatie nu e prezenta la ora actuala in aceste tari si speram ca, prin dialogul politico-diplomatic, sa impulsionam partenerii nostri sa adopte standardele pe care Romania le-a adoptat, la randu-i, si care, dealtfel, nu sunt decat standardele europene in vigoare.

D.R. E vorba si de un document semnat cu acest prilej...

M.G.: In Serbia-Muntenegru am avut, intr-adevar, un rezultat extrem de pozitiv: in urma discutiilor de la Belgrad am reusit sa deblocam Comisia Mixta Interguvernamentala pe problema protectiei minoritatilor. E o comisie care trebuia sa fie infiintata de mai multi ani, in urma actionarii Tratatului de prietenie si vecinatate cu Uniunea Serbia-Muntenegru.

Era o comisie restanta, desi importanta, pentru ca ea deblocheaza dialogul si calea solutionarii problemelor comunitatii romano-vlahe (vlah fiind termenul folosit in documentele sarbesti). Este, o repet, un aspect pozitiv, o premiera, si, in dialogul cu partenerii nostri, cu organizatiile comunitatilor romanesti, am explicat acest lucru si asteptam o colaborare deplina in acest sens.

D.R.: In unele organe de presa au aparut stiri care induc o reactie negativa a opiniei publice, referitor la rezultatele vizitei Dv. in Balcani. Ce ne puteti spune referitor la catalogarea „dupa esecul din Serbia-Muntenegru cu efecte dezastruoase asupra imaginii MAE si Romaniei, o vizita de protocol in Balcani, din care singurele castiguri au fost eventual diurnele" aparuta intr-o stire
a agentiei de presa Romanian Global News?

M.G. Cred ca exista o etica deontologica in lumea presei, si toti cei care nu o respecta, vor plati pretul care e de platit. Aceasta inseamna ca isi vor pierde credibilitatea si atunci lucrurile vor fi clare. Nu doresc in nici un fel sa intru in polemica, cu nimeni; ceea ce conteaza sunt rezultatele.

Dar, repet, informarea corecta este o datorie a noastra, ca reprezentanti ai Guvernului Romaniei, dar si a oricarei persoane care activeaza in lumea presei. In momentul in care „adevarurile" devin evidente si continue, desigur ca avem de a face cu o alta problema.

Dar, repet, exista un pret pe care il platesti in momentul in care intri pe aceasta panta, a nerespectarii eticii profesionale si a adevarului. Ceea ce este cel mai important in domeniul presei, si anume credibilitatea, respectivele persoane probabil ca o vor pierde, daca nu au si pierdut-o.

D.R.: Referitor la Italia: intr-o emisiune televizata din 27 septembrie, s-a prezentat un proiect de relativ mare amploare a romanilor din Italia, infiintarea unei Case Romane la Torino. Acum ati fost si la fata locului, in ce stadiu este acest proiect si cum apreciati derularea lui?

M.G.: Am fost la Torino, am vazut sediul Casei Romanesti din Torino, am putut lua legatura direct, de data aceasta, cu cei care conduc asociatia. Ceea ce s-a intamplat acolo e un lucru pozitiv, cunosc si proiectul inaintat pentru finantare la Departament; dealtfel, el a fost si evaluat.

Datorita problemelor tehnico-administrative prezente, s-a convenit cu reprezentantii comunitatii din Torino ca acest proiect
sa ramana in portofoliu pentru anul viitor, deci ii vom da curs in 2006.

D.R.: Sa revenim in Germania, la viata comunitatii romanesti, reprezentata la nivelul asociatiilor existente, al unei Ligi infiintate la un moment dat. Cum o apreciati in comparatie cu viata comunitara din alte tari, pe care, intre timp, ati ajuns sa o cunoasteti in mod direct?

M.G.: Una dintre caracteristicile activitatii noastre este ca trebuie sa intelegem foarte bine realitatea locului si sa sa ne pliem pe situatia si pe conjunctura existenta. Exista o anumita conjunctura si dinamica in Italia, exista o alta in Spania sau in Germania.

Sigur ca lucrurile in Germania sunt mult mai stabile, exista alte tipuri de mecanisme care isi fac simtite prezenta, deci, intr-un fel, aproape totul se schimba. Programele asociatiilor din Germania, acolo unde ele exista, sunt bine consolidate, au deja un know-how propriu.

Nu e mai putin adevarat ca si aici incercam sa impulsionam lucrurile si, in primul rand, relatia Guvernului roman cu aceste organizatii, pentru a demonstra, in primul rand, ca ne intereseaza activitatea lor, ca vrem s-o impulsionam si ca vrem, de asemenea, ca aceasta activitate sa faca parte din ceea ce ne dorim cu totii, o noua imagine a Romaniei ca actor european.

D.R.: Credeti ca presa de limba romana din strainatate, in speta din Germania, ar putea, cu sprijinul Departamentului, sa aiba un rol mai activ in participarea si mediatizarea activitatilor economice sau de targuri internationale la care este prezenta si Romania?

M.G. Teoretic, raspunsul ar fi „da". Dar nu stiu exact acum in ce masura aceste publicatii penetreaza unele sau altele din mediile interesate si care este aria lor de raspandire.

Orisicat, examinam la Bucuresti, la ora actuala, posibilitatea unei intalniri a reprezentantilor presei romanesti in diversele comunitati din Europa si din America, tocmai pentru a putea evalua, eventual intr-o intrunire sau conferinta, posibilitatea acestei prese de a transmite mesajele pozitive sau evolutia Romaniei in ultimul timp.

Aceasta este si logica strategiei noastre, care incearca sa construiasca punti intre diversele comunitati, intre diversii ei reprezentanti, iar in acest sens, cred ca liantul profesional este cel mai important si cel care ar putea da cele mai bune rezultate.

D.R.: Si aici, dupa cum am inteles din emisiunea televizata din septembrie, ar avea un rol special „elitele"...

M.G.: Sigur, un rol important il au si aceste contacte intre elitele economice, intelectuale, culturale. Ele sunt mai delicate, insa odata deschise, se constituie in relatii si imortante canale de comunicare.

Toate lucrurile isi au importanta lor: si intrunirile, si festivalurile, dar si lucrurile care au o miza, sau care permit contactele intre intelectualii din Romania si cei originari din Romania, intre acestia si autoritatile locale.

D.R. Doriti sa transmiteti un mesaj comunitatii romanesti si originare din Romania, de pe teritoriul Germaniei?

M.G.: Desigur, as vrea sa spun ca, indiferent de dificultatile de moment, pe care am si inceput sa le depasim, relatia dintre Guvern si reprezentantii, asociatiile si oamenii ca atare din aceste comunitati este foarte importanta pentru noi.

Este un lucru care, pentru noi, reprezinta o prioritate si cred ca Romania a ajuns la stadiul si la epoca in care isi poate permite sa investeasca in acest domeniu, sa aiba un comportament mai degajat, si, de ce nu, sa si ceara sprijinul acestor comunitati. Ma gandesc in primul rand la anul 2006, un an decisiv pentru aderarea Romaniei la UE.















66 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version