Ciocnirile violente dintre politie si grupurile imigrantilor de origine nord-africana din suburbiile Parisului au intrat in a opta zi consecutiva, amenintand sa se extinda si in alte zone ale tarii.
Sunt devastate magazine si edificii publice, sute si sute de masini zac incendiate pe strazile unde doar temerarii indraznesc sa se aventureze, limbi mari de foc provocate de cocktailurile Molotov strapung vazduhul, in timp ce sunt operate zeci ce arestari.
Imaginile de cosmar din foburgurile pariziene, cantate odinioara de Yves Montand, evoca tot mai mult Beirutul, prada razboiului civil de acum cativa ani.
Dupa ce la inceput a pastrat tacerea, presedintele Chirac a avertizat asupra riscului unei "situatii primejdioase in absenta dialogului si a spiritului de respect", iar premierul Dominique de Villepin a convocat o sedinta de urgenta a cabinetului, facand si el apel la calm.
Rabufnirile de violenta capata accente politice
Evenimentele din ultima saptamana vin sa arunce o lumina cruda asupra starilor de lucru dezolante din suburbiile Parisului, devenite adevarate ghetouri, unde somajul e in floare, bandele de traficanti de droguri fac legea, iar politia ezita sa se amestece.
Si asemenea ghetouri exista nu numai la periferia Parisului, ci si in suburbiile altor mari orase, ca Lyon, Bordeaux, Marseille, unde imigrantii traiesc in conditii la fel de mizerabile, putand oricand constitui o sursa de recrutare a teroristilor islamici. In acelasi timp, rabufnirile de violenta tind sa capete si o dimensiune politica tot mai accentuata.
Opozitia socialista reproseaza lui Chirac si lui De Villepin faptul de a nu fi reactionat in primele zile, unii observatori vazand in tacerea initiala a acestora o strategie deliberata pentru a pune intr-o situatie neplacuta pe ambitiosul ministru de interne Nicolas Sarkozy, care vizeaza, la alegerile din 2007, postul de presedinte.
Sarkozy si-ar putea rupe gatul
Adoptand o politica de mana forte, acesta a cautat sa castige avantaje politice, inclusiv prin mediatizarea intensa de care a avut parte in aceasta ultima saptamana. Sarkozy pare ca insa a si facut un calcul gresit, atragandu-si, prin atitudinea sa, criticile acerbe nu numai ale opozitiei, dar si ale propriului partid.
Potrivit analistilor francezi, Chirac spera astfel ca rivalul sau sa-si sape mormantul politic cu propriile maini. Nu intamplator ministrul oportunitatilor egale, Azouz Begag, l-a admonestat sever pentru limbajul folosit ("lepadaturi", "drojdie sociala") ca sa ii descrie pe rasculatii din ghetouri.
Socialistii, la randul lor, cu gandul tot la alegeri, isi freaca mainile, aruncand raspunderea pe umerii partidului guvernamental UMP. "Cand te joci cu o arma incarcata, risti sa te impusti singur in picior", afirma ziarul de stanga "Liberation". Un lucru e cert: Franta e confruntata cu o criza serioasa, din care nu-i va fi atat de usor sa iasa.
Si cand te gandesti ca Romania a fost, nu o data, tinta unor reprosuri dure din surse franceze pentru atitudinea fata de populatia roma.
