Dupa '89 s-a produs o adevarata revolutie muzicala. Au inceput sa apara ca ciupercile dupa ploaie artisti dupa artisti si trupe noi. Unii si unele nici nu au apucat sa scoata mai mult de o melodie ca s-au facut nevazute.
Astazi, piata muzicala este invadata de tot soiul de asa-zisi cantareti si formatii care nu au prea multe de spus, insa se bazeaza pe latura comerciala, contand prea putin pe simtul artistic. Exista insa (aici se pot numara pe degete) si nume de valoare, care nu trebuie ignorate si care fac "arta de dragul artei", nu doar pentru bani.
Deseori, numele unui artist sau al unei trupe este asociat cu titlul melodiei pe care o interpreteaza. Insa, in spatele aparitiei pe scena sau a imprimarii unui album stau multe alte persoane, de la impresar, PR pana la reprezentantii caselor de discuri (unele dintre ele ocupandu-se si de activitatea de manageriat).
Acum 15 ani, artistii isi inregistrau discurile de vinil la Electrecord, cea mai veche casa de discuri din Romania, infiintata in 1932. Astazi, numarul caselor de discuri se ridica la cateva zeci. Unele dintre cele mai cunoscute sunt: A&A Records, Fundatia Culturala Phoenix, MediaPro Music, Cat Music, Nova Music, RBA, Roton, Zone Records, Intercont Music, fiind infiintate intre 1990 si 1996.
Ce face, practic, o casa de discuri? Majoritatea caselor de discuri se ocupa de productie, promovare si distributie. Adica, produc un album si se ocupa de vanzarea lui. La inceput, toata aceasta afacere a fost un SRL, pornindu-se la drum cu maximum doi-trei artisti (Zone Records cu Iris si Holograf, Cat Music cu Directia 5, BUG Mafia, La Familia, RBA cu un singur nume: Elena Merisoreanu etc).
In prezent, totul s-a transformat intr-o S.A., fiecare casa de discuri avand zeci si chiar sute de artisti si trupe. Criteriile care stau la baza alegerii unui interpret, pentru a se incheia un contract de la minimum un an pana la cinci sau sase, sunt simple: originalitate, talent si potential comercial.
"In primul rand, artistul trebuie sa aduca ceva nou fata de ceea ce exista deja pe piata, sa difere prin ceva fata de restul numelor (atitudine, gen muzical, imagine) si sa nu incerce sa aduca piese care "suna a O-Zone, DJ Project s.a" in ideea ca sigur vor avea succes", ne-a spus Cristina Dravatz, coordonator marketing Cat Music.
Desi muzica romaneasca se vinde destul de bine, pentru ca este mai ieftina decat cea internationala, ea rezista cu greu in fata pirateriei care a luat amploare in ultima perioada. "Publicul din Romania nu este nici mai bun, nici mai prost ca cel din afara. Singurul aspect este ca publicul de afara isi permite sa cumpere produse culturale.
La noi, acest public nu isi permite sa cumpere albume internationale de opera sau jazz, pentru ca sunt un lux. Media de varsta a cumparatorilor este destul de mica" , ne-a declarat Minel Stoica, director de productie Zone Records. Din ce supravietuieste o casa de discuri? "Casa de discuri e platita de artist.
Ca sa fim mai corecti, este platita de fani, de cumparatori, de clientul final", subliniaza Radu Baron, patronul RBA.
