Dupa ce mult timp au fost nevoite sa se ignore reciproc, indeosebi din considerente politice, acum Romania si Serbia au intrat pe o panta ascendenta in ce priveste relatiile economice.

La acest lucru contribuie si acordul bilateral de liber schimb, intrat in vigoare acum un an de zile. Schimburile comerciale sint insa foarte departe de idealul asumat de liderii comunisti N. Ceausescu si Iosip Broz Tito: 1 miliard de dolari pe an.

de Marian Chiriac in Bucuresti si Vladimir Cvorkov in Novi Sad

Pe la finele deceniului al noualea, trenul ce pleca din Bucuresti spre Belgrad – numit si "trenul groazei" - era plin ochi, noapte de noapte, cu o multime de oameni si bagajele aferente. Pasagerii nu erau de fapt turisti ci bisnitari ce cistigau un ban din vinzarea la supra-pret a fel de fel de lucruri. Orice era de vinzare, de la benzina, tigari, sapunuri, la haine sau mincare.

Orice era de cumparare pe pietele din Pancevo sau Belgrad, asta pentru ca Serbia se afla intr-o profunda criza datorata sanctiunilor internationale instituite la adresa regimului Milosevici.

Dar acum, acelasi tren de noapte pleaca pe jumatate gol, iar afacerea bisnitarilor a disparut cu totul.

Serviciile lor nu mai sint deloc necesare deoarece schimbarile politice din Serbia, cind in 2000 s-a reusit indepartarea lui Milosevici, au dus la normalizarea relatiilor cu Romania. Iar unul dintre pasii in acest sens a fost si semnarea, la 1 iulie 2004, a unui acord bilateral de liber schimb.

Desi tari vecine si cu o lunga traditie a unor relatii politice prietenesti, Romania si Serbia nu sint parteneri economici de prim rang. Bucurestiul este abia pe locul al cincelea printre partenerii balcanici ai Belgradului, in timp ce Serbia e undeva cam pe pozitia a 20-a in ce priveste interesele economice ale Romania.

Amindoua tarile sint mult mai curind interesate de relatiile cu tarile occidentale, in loc sa profite de vecinatatea geografica.

Totusi, lucrurile par ca incep sa se schimbe in bine. Recent, la Belgrad a avut loc un comitet mixt la care au participat ministrul economiei din Uniunea Serbia si Muntenegru (USM), Amir Nurkovici si ministrul roman delegat pentru relatii comerciale, Iuliu Winkler.

Acestia au decis ca e momentul demararii unei noi strategii in relatiile bilaterale, la un an de la semnarea Acordului de liber schimb din 2004.

Alte circa 20 de intelegeri similare, la nivel bilateral, s-au mai semnat in regiunea balcanica si est europeana, implicind Albania, Bulgaria, Bosnia-Hertegovina, Croatia, Macedonia si Moldova.

Toate aceste acorduri au fost posibile in urma initiativei Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, care si-a propus crearea unei zone de liber schimb in aceasta regiune, ca un prim pas inspre aderarea sa la Uniunea Europeana.

Gojko Baletic, ministrul federal al Comertului Exterior, crede ca acordul de liber schimb dintre Romania si USM a dat nastere deja unor prime rezultate. "In ultimele 16 luni sint semne evidente ca relatiile comerciale dintre cele doua state au crescut considerabil.

Daca in anii de dinainte de 2004 schimburile comerciale stagnau, acestea au crescut cu 74 la suta numai anul trecut", a declarat Baletic. El a mai spus ca previziunile pe acest an sint chiar mai bune. Volumul schimburilor comerciale bilaterale in prima jumatate a acestui an a fost de circa 200 milioane de dolari, spre comparatie cu 330 milioane de dolari pe intregul an 2004.

Baletic subliniaza ca aceste cifre se refera la schimburile comerciale dintre Romania si Serbia, volumul celor cu Muntenegru (parte a USM) fiind cu totul neglijabil.

Si Iuliu Winkler apreciaza pozitiv actualele relatii bilaterale. "Romania si Uniunea Serbia-Muntenegru au un important potential economic, iar volumul schimburilor comerciale a crescut accelerat dupa semnarea acordului bilateral de liber schimb", a spus acesta.

"Sint foarte optimist in ceea ce priveste viitorul, asta deoarece tarile noastre au si nevoi si posibilitati mult mai mari", a adaugat Winkler.

Declaratia sa corespunde realitatii daca e sa privesti la punctele de trecere a frontierei dintre Romania si Serbia, mai mereu pe jumatate goale.

Situatia era asemanatoare si in anii 1990.

Insa, cu mai bine de 20 de ani inainte, la sfirsitul deceniului al saptelea, liderii comunisti Nicolae Ceausescu si Iosip Broz Tito isi propuneau ca in deceniul noua nivelul schimburilor comerciale dintre cele doua tari sa ajunga la 1 miliard de dolari.

Acestea aveau insa sa fie mult, mult mai mici, volumul exporturilor Romaniei in Serbia fiind de circa 119 milioane de dolari pe an, in timp ce al celor sirbesti in Romania de circa 61 milioane.

O influenta negativa considerabila la aceasta situatie a avut-o embargoul international impus Serbiei lui Milosevici, care a cauzat pierderi de multe zeci de milioane de dolari.

Dar indepartarea tiranului de la Belgrad nu a dus imediat la o explozie a relatiilor comerciale bilaterale, fiind numeroase piedicile de trecut, printre care si taxele vamale mari (de circa 40 la suta la produsele exportate in Serbia, spre exemplu).

Expertii de la Belgrad considera ca eliminarea ingradirilor vamale a insemnat un lucru benefic pentru Serbia, intii de toate.

"Serbia avea in mod constant un deficit comercial in relatia cu Romania, iar acesta a scazut semnificativ dupa semnarea acordului de liber schimb", spune Bojana Ruzic, din partea Camerei de Comert de la Belgrad..

Baletic este de acord, spunind ca in timp ce importurile romanesti in Serbia au crescut in prima jumatate a anului 2005 cu 23% fata de aceeasi perioada a anului trecut, exporturile au „explodat" pur si simplu, crescind cu circa 162%.

De acest trend ascendent al relatiilor comerciale beneficiaza intii de toate industria automobilelor din Romania.

Dejana Jevtic de la Compania Integra din Belgrad, care importa modele Dacia din Romania, spune ca masinile romanesti se vand mai bine ca oricind la Belgrad.

Brandul Dacia, mai ales noua Dacia Logan, care a cistigat premiul de „Masina anului 2004" in Serbia, a devenit extrem de popular in Serbia iar Jevtic spune ca scaderea tarifelor vamale a dus la cresterea vinzarilor de masini.

„Faptul ca importul de masini din Romania este scutit de taxe vamale se vede in nivelul preturilor. Care sunt mai mici decit ale concurentei", spune ea.

Integra vinde lunar intre 400 si 500 de masini Dacia, iar inainte de a fi fost semnat Acordul de liber schimb, vindea numai 200 de automobile.

Cu toate acestea, nu toate produsele beneficiaza de scutirile stabilite prin Acordul de liber schimb, ceea ce face ca analisti economici din ambele tari sa critice noile masuri pentru timiditatea cu care sint luate.

Cele doua tari au intocmit liste cu aproximativ 400 de produse industriale si agricole, pe care au pus tarife pentru a se proteja astfel de competitia externa.

De exemplu, Romania isi protejeaza in continuare industria interna de productie de soia, spre disperarea exportatorilor sirbi.

„Acesta este totusi norocul nostru", a spus Nikola Dolinka, directorul diviziei de exporturi din cadrul companiei Soia Protejin, care nu se vede concurat pe piata sirbeasca. Soia Protejin este cea mai mare companie de acest gen din USM, dar faptul ca Romania a impus tarife de 18% la importurile de soia limiteaza posibilitatea firmei de a vinde pe piata din Romania.

Dolinka spune ca analistii economici n-au fost consultati corespunzator cind s-a finalizat acordul de liber schimb dintre cele doua tari. „Noi le-am spus oficialilor ca sintem afectati si ca nu sintem de acord cu pastrarea tarifelor, dar nu am primit inca nici un raspuns", a declarat Dolinka.

In ciuda acestor obstacole, de la semnarea acordului compania lui Dolinka a exportat cu o treime mai mult in Romania, in principal faina de soia, care este scutita de taxe vamale. Dolinka este totusi nemultumit, pentru ca, spune el „mentinerea tarifelor vamale face ca industria de productie de soia sa fie necompetitiva pe piata din Romania"

Ministrul federal al Comertului Exterior, Gojko Baletic, spune ca, pina la sfarsitul anului, inca sapte tari din regiunea balcanica vor semna noi Acorduri multilaterale de liber schimb, dupa modelul celor semnate intre Romania, Bulgaria si Croatia.

Acordurile vor include si o lista a produselor agricole ce vor fi scutite de taxe vamale, dar nu vor cuprinde si o lista de produsele industriale.

Baletic a prezis ca lista produselor ce nu sint scutite de taxe vamale se va micsora constant, pe masura ce Romania se apropie de momentul aderarii la Uniunea Europeana, in 2007.

„Romania se va alinia atunci standardelor celorlalte tari europene, si va acorda scutiri totale de taxe vamale, exceptind produsele din peste, carne de vita si lactatele", a adaugat el. „Politica de scutiri de taxe pe care o practica Serbia se va alinia atunci cu cea a Uniunii Europene."

Dar in timp ce sirbii par in primul rind doritori sa depaseasca barierele comerciale in relatiile bilaterale, romanii par mai curind interesati de asigurarea liberei circulatii peste granita comuna.

Neogen, o companie ce furnizeaza servicii web, este una dintre multele firme din Romania care au inteles ca patrunderea pe piata din Serbia este mult mai grea decat estimase.

Compania a investit anul acesta circa 200.000 de euro pentru a se extinde in tarile balcanice, iar Serbia a fost una din tintele principale. Numai ca lucrurile nu au stat deloc lesne.

„Serbia este un bun punct de pornire pentru planurile noastre de extindere, pentru ca este aproape de Romania si pentru ca acolo exista suficienti clienti tineri si educati", spune Calin Fusu de la Neogen.

„Dar ne este destul dificil sa ne dezvoltam afacerea acolo, din cauza ca sunt tot felul de obstacole. De exemplu, obtinerea vizelor, care sunt scumpe si care ne fac sa pierdem o groaza de timp."

Problemele legate de vize nu sint in totalitate vina sirbilor. Bucurestiul a introdus intai anumite cerinte in legatura cu regimul vizelor fata de majoritatea vecinilor sai, astfel incit sa se conformeze conditiilor Uniunii Europene. Serbia a aplicat reciprocitatea, iar acum orice turist sau om de afaceri roman trebuie sa plateasca in medie 50 de euro pentru o singura intrare in Serbia.

In afara de incurcatura cu vizele exista si alte bariere care creeaza probleme serioase oamenilor de afaceri din ambele tari. Lipsa unei autostrazi intre Belgrad si Bucuresti ingreuneaza traficul ca si faptul ca nu exista curse de avion directe intre cele doua capitale.

In ciuda relatiilor politice si economice bune dintre Romania si Uniunea Serbia Muntenegru, oamenii de afaceri din cele doua tari par sa trebuiasca sa mai astepte ani buni pina cind afacerile lor vor deveni prospere.

„Apropierea dintre tarile noastre in contextul extinderii europene ramine deocamdata la stadiul de vorbe goale, asta pina cind cel putin infrastructura din sud estul Europei nu va fi imbunatatita", spune Adrian Dinoiu, directorul unei companii de transport din Romania.

Marian Chiriac este jurnalist, director al Asociatiei de Investigatii Media in Balcani (www.birn.eu.com). Vladimir Cvorkov este un jurnalist din Novi Sad, de la ziarul Dnevnik. Traducere de Floriana Scanteie.