E ca si cum in fiecare dintre noi ar sta la pinda un animalut pregatit sa sara la beregata animalutului de alaturi, care, la rindul lui, nu-l scapa din ochi pe animalutul de linga el, si tot asa, pina la ziua de apoi. Sintem la fel de iuti la minie pe cit sintem la entuziasm.
Participind, de curind, ca membru intr-un juriu „de breasla", am constatat, iarasi, cit de repede se creeaza taberele si cit de puternica e linia de demarcatie dintre oameni. Uimitor e faptul ca „pro-contra"-ul nu e determinat de coagulari pe baza de generatie, de provenienta geografica sau macar de convingeri politice.
El e stirnit de ceva misterios, de o forta invizibila, magnetica, irationala, care te apropie de unii indivizi, dar te si indeparteaza, cu egala tarie, de altii.
