Mona Musca a sesizat Parchetul asupra neregulilor savirsite la Cultura sub ministeriatul lui Razvan Theodorescu. Urmasul ei, Adrian Iorgulescu, sustine insa ca Mona nu i-a lasat nici un dosar despre aceste nereguli.

Intre 2001 si 2004, Ministerul Culturii nu numai ca a finantat proiecte pe care multi artisti sau intelectuali le considera indoielnice, dar a facut-o, de multe ori, ilegal, cum au aratat ulterior rapoartele Corpului de Control al ministrului.

Societatile de cinematografie au fost aduse la faliment, contractele de renovare au fost atribuite fara licitatie, iar unii dintre functionarii de la Oficiul Drepturilor de Autor se ocupau, dupa cum s-a descoperit, cu comercializarea materialelor piratate. Fostul ministru Mona Musca a inceput aproape tot atitea investigatii, cite institutii se aflau in subordinea ministerului.

Cum insa, in Romania, se intimpla des ca dosarele, odata deschise, sa fie uitate, un inventar este util. Cu atit mai mult cu cit ministrul Adrian Iorgulescu spune ca nu a preluat nici un dosar de acest tip, lucru infirmat de Mona Musca.

Restaurari pe sprinceana

Oficiul National al Monumentelor Istorice are ca atributii exploatarea si prezervarea acestor obiective de interes cultural, a caror stare, din cauza insuficientei fondurilor alocate, este adesea jalnica. Prin urmare, multe dintre ele au nevoie de lucrari de restaurare.

Pentru fosta conducere a oficiului, aceasta situatie a reprezentat o oportunitate ideala de a satisface clientela, prin atribuirea directa de contracte.

Cum legislatia privitoare la achizitiile publice nu permite evitarea licitatiei decit pentru sume mai mici de 40.000 de euro, lucrarile au fost impartite administrativ in etape a caror valoare sa nu depaseasca aceasta suma, ceea ce a dus la pierderea din vedere a ansamblului proiectului si a costurilor totale ale lucrarilor.

In urma raportului Corpului de Control al ministrului, directorul Vasile Hainerich a fost eliberat din functie in iunie si a fost sesizata Curtea de Conturi. „Mai departe, procedura nu mai priveste Ministerul Culturii", ne-a declarat secretarul de stat Virgil Nitulescu.

Opera si fantomele ei de miliarde

Tot in urma unui control, ministerul a constatat ca si la Opera din Bucuresti lucrarile de renovare (in urma carora cladirea a capatat nuanta actuala de vernil) au fost cu cintec.

Vechea garda condusa de Ludovic Spiess a incheiat un contract initial in valoare de 509 milioane de lei vechi, care insa, vitaminizat cu 16 acte aditionale, a crescut intr-un an cit altele in zece, ajungind la o suma de 146 de miliarde, afirma secretarul de stat Ioan Onisei. Cu toate acestea, scena si sistemul de sonorizare nu au fost reparate.

In plus, s-au facut cheltuieli ilegale in valoare de peste un miliard de lei vechi, asa cum rezulta din raportul Corpului de Control, in urma caruia Mona Musca a demis conducerea si a sesizat Curtea de Conturi si Ministerul Finantelor pentru efectuarea unui control mai amanuntit.

Situatie incerta la TNB

La Teatrul National din Bucuresti, nu a fost vorba de renovari, ci de productii-mamut, marca Dinu Sararu si prietenii. Pentru un spectacol ca „Apus de soare", care a fost jucat numai de citeva ori si a fost considerat de un gust indoielnic de catre critici, s-a alocat un buget complet disproportionat. Controalele de la minister s-au finalizat, dar nu au fost sesizate autoritatile.

„Neregulile de la TNB nu au fost atit de grave incit sa apelam la justitie", a declarat secretarul de stat Ioan Onisei, de aceeasi parere fiind si Mona Musca.

Intre timp, noul director al teatrului, Ion Caramitru, a cerut un audit financiar, care va fi gata in doua luni. Inca nefinalizat este si dosarul de la Opera din Cluj, unde rezultatele investigatiei facute de minister vor fi facute publice la sfirsitul saptaminii.

Falimentul Sahia, anchetat la DNA

Atunci cind abuzurile au parut flagrante, ministerul a sesizat totusi procurorii anticoruptie. Asa s-a intimplat la Sahia Film, una dintre societatile din subordinea Centrului National al Cinematografiei.

Ca si celelalte doua studiouri de stat, Sahia a fost falimentat, iar printre cei care au profitat de pe urma contractelor dezavantajoase incheiate s-a numarat, conform raportului ministerului, chiar directorul societatii, regizorul Ioan Carmazan, care si-a realizat pe bani publici doua dintre propriile filme, dar nu a facut nimic pentru a recupera o datorie de 25 de miliarde de lei vechi pe care

Fundatia Pro o are la Sahia. La rindul sau, Studioul Sahia avea o datorie de sapte miliarde la stat, pentru care, in ianuarie, s-a pus sechestru asigurator. In contul acestor bani, vechea conducere a incercat sa vinda un imobil din Bulevardul Aviatorilor, a carui valoare a fost subestimata, potrivit declaratiilor noului director, Marius Iurascu.

In momentul de fata, situatia financiara s-a redresat, iar studioul nu mai are datorii, a adaugat Iurascu. •

Piratii, paznici la copyright

Cazul cel mai comic este de departe cel de la Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor (ORDA), unde doi dintre functionari se ocupau cu comercializarea de materiale piratate. Politia a demarat ancheta, insa cei doi au gasit de cuviinta sa dea in judecata ministerul si conducerea institutiei, pentru ca li s-ar fi prejudiciat imaginea.

In acest proces, a avut loc deja o infatisare initiala, dar, in ciuda caracterului hilar al situatiei, Eugen Vasiliu, directorul general al ORDA, a refuzat comentariile pe aceasta tema. Acesta este unul dintre cazurile cele mai rasunatoare de abuzuri, spune fostul ministru Mona Musca.

Celelalte insa, in care este vorba despre management defectuos sau alocari improprii de fonduri, par mult mai greu de descurcat.