Cacofoniile inving cultura in programele televiziunilor

de Mirona Hritcu     Cotidianul
Sâmbătă, 26 noiembrie 2005, 0:00


O caracterizare scurta a televiziunilor romanesti ar fi aceea ca au programe care abunda in gafe lingvistice si sint foarte sarace in emisiuni culturale. Cacofoniile si pronumele „care" ramin obstacole de netrecut pentru oamenii promovati de televiziunile din Romania.

96% dintre romani se uita la televizor si 50% asculta radio. Corelarea celor doua activitati nu mai lasa loc decit pentru slujba aducatoare de bani in casa, motiv pentru care statisticile arata ca, dupa sfirsitul obligativitatii bibliografiei scolare, 42% dintre noi nu au mai deschis nici o carte, iar 77% nu au trecut niciodata pragul unui cinematograf sau al unei sali de teatru.

Cacofoniile care ne-au inervat

„Al doilea lucru care vreau sa vi-l comunic", „spaima si frica care au fost". Doua sintagme de care telespectatorii neplecati in concediu ai Jurnalului TVR 1 din 7 iulie trebuie sa se fi minunat. Caci, daca valentele de formatoare de opinie sint discutabile, televiziunea ramine, fara doar si poate, formatoare de limba.

In cazul OTV sau Prima TV, al caror public-tinta nu-si va fringe vreodata degetele la ineptiile iesite din cutia televizorului, este normal sa fim indemnati „sa vizionam un cintec" - OTV, „La Hanul lu’ Nea Marin", editia din 28 iunie - sau sa aflam cum „costumele de baie sint asocieri spectaculoase de elemente geografice"- Prima TV, „Essenze", editia din 29 iunie.

Mai greu de iertat este aparitia unor exemple de tipul „un vas care trebuie sa-l facem" sau „nici doua bucati n-a ramas" in emisiunile TVR Cultural. Nici prezentatorilor postului Realitatea TV nu le-ar prinde rau un curs de gramatica. „Numai ca cum altfel", „aici a fost organizata si un centru" sint citeva mostre de agramaticalitati inserate in grupajele de stiri din 30 iunie.

Fetitele Power Puff vorbesc urit

Traducerea serialelor de desene animate de pe toate canalele pentru copii din audiovizualul autohton - MINIMAX, JETIX si CARTOON NETWORK - a facut ca micutii telespectatori sa se intrebe care e adevarata limba romana, cea invatata la scoala sau cea vorbita de eroii lor.

Batrina rea dintr-un serial difuzat de JETIX e descrisa ca „baloasa aia de Baba-Cloanta" sau, dupa preferinta, „gramada de oase batrine, imputite".

Nici MINIMAX si CARTOON NETWORK nu se pot lauda cu un limbaj mai dulce, expresii precum „mlastina slinoasa si imputita", „du-te la mama dracului", „ia stai tu, dihanie", „a crapat maica-mea" sau „mireasa arata ca o vaca" regasindu-se frecvent in povestile a caror audienta e formata in proportie de 90% din copiii sub 12 ani.

Dau gramatica pe audienta

Programate la ore la care copiii dorm, iar adolescentii au activitati mai pamintene, emisiunile culturale ocupa sub 6% din spatiul de emisie al posturilor de la noi.

Fortata si de statutul de televiziune publica, grila de programe a TVR 1 este cea mai deschisa educarii audientei, dupa cum demonstreaza un raport al Consilului National al Audiovizualului (CNA) privind ponderea emisiunilor culturale si folosirea corecta a limbii romane la posturile romanesti de radio si de televiziune.

Astfel, 12,9 procente din perioada totala de emisie a TVR 1 sint rezervate programelor culturale, respectiv „Garantat 100%"

si „Travelling circular". Surprinzator, din datele monitorizarii CNA reiese ca postul isi depaseste fratele de nisa, TVR Cultural, in al carui timp de emisie acest tip de programe ocupa mai mult de 12,4%. Ca termen de comparatie, in raportul de activitate pe anul 2004 al celor patru canale ale televiziunii publice, ponderea emisiunilor culturale ocupa 85,5% din spatiul de emisie.

„Ne surprinde ca o asemenea dezbatere, organizata de CNA, are ca punct de pornire un studiu experimental realizat de un grup de studenti din anul I, care nici macar nu urmeaza cursurile unei facultati de specialitate", a declarat presedintele TVR, Tudor Giurgiu, ca raspuns la includerea postului pe care il conduce in studiul CNA.

In ceea ce priveste televiziunile private, se remarca PRO TV, care are „Parte de carte" cu ajutorul lui Cristian Tabara. La polul opus, mult in spatele unor televiziuni ca Prima TV si chiar OTV, se afla Antena 1.

0,20% din timpul de emisie al postului din Baneasa este reprezentat de informatii culturale, de pilda, vinzarea de carti cu sfaturi pentru slabit, la teleshopping, sau doctoratul patronului Dan Voiculescu.

Exemplul lui Borges

Informatiile provin dintr-un studiu efectuat in perioada 28 iunie - 9 iulie pentru CNA, de catre 62 de studenti din primul an al Facultatii de Litere, Departamentul de Relatii Internationale si Studii Europene. Scopul raportului a fost crearea unui fond in vederea proiectului Borges, lansat ieri.

Potrivit unui comunicat al institutiei, proiectul „presupune stimularea operatiunii de constituire in toate redactiile a unui raft de carti esentiale, precum dictionare si enciclopedii". „Speram ca, avind posibilitatea consultarii imediate, operatorii media vor gresi mai putin, spre binele general", se incheie comunicatul CNA.















92 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri