Intrat intr-un con de umbra la nivelul institutiilor europene, Consiliul Europei vrea sa afle „adevarul" in legatura cu presupusele inchisori CIA.
Parlamentarul elvetian Dick Marty, insarcinat de Consiliul Europei (CoE) sa conduca ancheta privind presupusele inchisori secrete CIA, a declarat ieri la Bucuresti ca nu exista nici un motiv pentru a pune la indoiala declaratiile guvernelor din Romania si Polonia, care au negat existenta unor astfel de inchisori, dar a avertizat ca „serviciile secrete nu spun niciodata adevarul".
Marty a recunoscut ca mijloacele de care dispune pentru a stabili existenta bazelor sint reduse, iar detalii despre presupusele zboruri ale unor avioane CIA la bordul carora se aflau detinuti musulmani vor fi foarte greu de obtinut. Ancheta CoE se bazeaza in primul rind pe informatiile solicitate guvernelor din statele membre in CoE, dar acestea nu sint obligate sa raspunda solicitarilor.
In demersul sau, Marty a declarat ca va colabora strins si cu jurnalistii de la „Washington Post", cotidianul care a declansat scandalul, cu ONG-ul Human Rights Watch si cu senatorul democrat John Kerry, fost contracandidat al presedintelui George W. Bush.
Criza de identitate
Pe linga motivatia caritabila insusita de Consiliul Europei, preocupat cu apararea drepturilor omului, ancheta inchisorilor CIA are si aspectul unei „miscari strategice de a iesi din criza de functionare si de legitimitate", considera comentatorul de politica externa Dragos Paul Aligica.
Daca, in anii ’90, CoE era important ca „anticamera" pentru statele care doreau sa adere la UE, acum institutia este in „criza de vizibilitate si de proiect".
O a treia motivatie a acestei anchete ar fi si faptul ca, in ultimii ani, proiectul european s-a conturat „prin contrapunere la proiectul american" in ce priveste drepturile omului sau chestiunile ecologice, considera Aligica.
