- Cristian David, ministrul delegat pentru Controlul Implementarii Programelor cu Finantare Internationala (CIPFI), a conturat portretul "hotului" de fonduri UE - un tip cu studii superioare, inteligent (capabil sa insele autoritatile) si care "ataca" preponderent programele PHARE

- "Cei care isi permit sa fraudeze fondurile nerambursabile puse la dispozitia Romaniei de catre UE, fonduri care au tocmai rolul de a ajuta tara noastra sa se dezvolte (...), comit nu doar o ilegalitate din punctul de vedere al dreptului romanesc, dar afecteaza grav si imaginea Romaniei"

Interviu cu Cristian David, ministru delegat pentru Controlul Implementarii Programelor cu Finantare Internationala

- Domnule ministru, cine fura in Romania fondurile comunitare si de ce? Sunt multe cazurile pe care le instrumentati si pe care le-ati trimis la PNA?

- Cei care isi permit sa fraudeze fondurile nerambursabile puse la dispozitia Romaniei de catre Uniunea Europeana, fonduri care au tocmai rolul de a ajuta tara noastra sa se dezvolte si sa atinga parametrii ceruti de integrarea in Uniune, comit nu doar o ilegalitate din punctul de vedere al dreptului romanesc, dar afecteaza grav si imaginea Romaniei.

Acest lucru se poate repercuta negativ asupra increderii pe care institutiile Uniunii Europene si, pana la urma, cetatenii europeni o pot avea in capacitatea Romaniei de a utiliza corect si eficient aceste fonduri.

Fraudarea fondurilor comunitare, fie din rea intentie, fie din necunoastere, reprezinta o problema si din punctul de vedere al dezvoltarii Romaniei, fiind evident ca banii incorect utilizati, in loc sa contribuie la realizarea obiectivelor initiale specificate de proiectele in cauza, ajung sa fie deturnati in folos personal si sa nu produca efectele scontate.

Departamentul pentru Lupta Antifrauda, care este si punctul de contact al OLAF in Romania, si-a intensificat activitatea in acest an, lucru demonstrat atat de cresterea numarului de actiuni de control finalizate, respectiv 37 in 2005, fata de 15 in 2004, cat si de numarul de dosare trimise catre PNA - 17 in 2005, comparativ cu 8 in 2004.

De altfel, recentul raport de monitorizare al Comisiei Europene reflecta progresele substantiale inregistrate in protejarea intereselor financiare ale UE in Romania.

- Recent, oficialii PNA au ramas stupefiati anchetand un individ care a plecat sa-si faca nunta in Peru pe banii obtinuti printr-un program UE. V-ati ciocnit de acest individ? Dumneavoastra l-ati anchetat? Ce motivatie a avut el cand a facut un asemenea gest?

- Acest caz a fost anchetat de PNA, iar Departamentul pentru Lupta Antifrauda nu a fost implicat in initierea respectivei anchete. Din pacate, si acest caz de deturnare de fonduri a aratat ca mai avem ceva pasi de facut pana la a reusi sa schimbam anumite mentalitati care ne creeaza tuturor mari probleme.

SRI si cetatenii au rol activ in sesizarea fraudelor

- In lumea bancara circula un portret al rau-platnicului de credite: barbat, intre 30 si 35 de ani, cu studii superioare, din Bucuresti etc. Conturati-ne un asemenea portret si in cazul celor care fraudeaza fondurile comunitare.

- Putem spune ca aceia care acceseaza fonduri comunitare trebuie sa aiba o pregatire superioara, data fiind complexitatea elaborarii unui proiect si a cunostintelor necesare pentru acest lucru. De asemenea, trebuie sa existe o anumita "pricepere" pentru a incerca sa inseli autoritatile.

Din experienta de pana acum am constatat ca cele mai multe fraude sau nereguli sunt inregistrate in derularea programului PHARE, iar o buna parte din acestea sunt cauzate, pe langa reaua vointa evidenta in unele cazuri, si de necunoasterea tuturor regulilor care trebuie respectate in derularea unui proiect.

- Cum incepe si cum se termina partea dumneavoastra de ancheta a unei fraude cu fonduri europene? Cine va sesizeaza, cum procedati si ce faceti cu dosarul pe care-l intocmiti?

- Statistic vorbind, cele mai multe actiuni de control au fost pornite in urma autosesizarii Departamentului pentru Lupta Antifrauda (DLAF) in diverse cazuri.

De asemenea, DLAF primeste sesizari de la Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF), de la institutii ale statului roman cum ar fi ministere, autoritati locale, SRI, de la agenti economici sau simpli cetateni, un rol important avandu-l si semnalele date de mass-media privind posibile cazuri de nereguli sau fraude in utilizarea fondurilor comunitare.

Dupa ce analizeaza sesizarile primite, seful DLAF, care este secretar de stat, poate decide initierea de controale, el avand prin lege autonomie deplina din acest punct de vedere. Controalele DLAF se desfasoara apoi pe teren, iar in urma cercetarii fiecarui caz in parte se intocmeste o nota de control.

In cazul in care au fost constatate posibile infractiuni, dosarul respectiv este trimis simultan Departamentului National Anticoruptie (DNA) si OLAF. Daca au fost gasite doar nereguli in derularea unor proiecte, fara a fi vorba de infractiuni, notele de control sunt trimise autoritatilor de implementare a programelor respective in vederea corectarii acestor disfunctionalitati.

In plus, exista si o monitorizare a traseului acestor cazuri, deoarece DNA si celelalte institutii sesizate anunta DLAF in privinta actiunilor intreprinse. DNA poate decide sau nu inceperea urmaririi penale intr-un caz, in functie de concluziile la care ajunge si comunica Departamentului pentru Lupta Antifrauda masura dispusa, urmand ca acesta din urma sa informeze OLAF.

- Ce recomandare sau sfat puteti formula pentru cei care acceseaza astfel de fonduri, fie ei investitori, asociatii sau reprezentanti ai autoritatilor locale?

- Cea mai importanta recomandare pe care o pot face celor care doresc sa acceseze fondurile nerambursabile este de a se informa temeinic asupra regulilor si pasilor procedurali care trebuie urmati in elaborarea si implementarea unui proiect.

Acest lucru este esential pentru a evita atat intarzierile care pot aparea in urma intocmirii deficitare a proiectelor, cat si riscul de a returna banii in cazul in care acestia nu sunt utilizati corect.

- Fata de alte state care au aderat la UE, in Romania sunt mai putine sau mai multe fraude?

- Nu putem face o astfel de apreciere. In primul rand, tarile candidate au beneficiat de sume considerabil diferite, in consecinta si numarul de proiecte difera foarte mult.

In doilea rand, exista deosebiri semnificative de cultura organizationala si experienta manageriala intre aceste tari, prin urmare si contextul in care programele europene sunt implementate variaza de la un stat candidat la altul.

- Care sunt parghiile de control pe care le are institutia pe care o conduceti, in privinta derularii transparente a programelor cu finantare europeana?

- Aparatul de lucru pe care il conduc include, pe langa Departamentul pentru Lupta Antifrauda, despre care am vorbit si care are rolul principal in controlul utilizarii corecte a fondurilor europene si in protejarea intereselor financiare ale UE in Romania, si un Departament de Implementare a Programelor si de Ajustare Structurala.

Acesta are rolul de a monitoriza implementarea programelor cu finantare europeana, de a detecta blocajele administrative, institutionale, legislative sau de alta natura care apar in derularea acestor programe si de a propune solutii pentru o mai buna functionare a acestor programe.

Obiectivul nostru este de a asigura cresterea gradului de absorbtie a fondurilor comunitare, atat prin eliminarea disfunctionalitatilor la nivel institutional, cat si prin supravegherea corectitudinii utilizarii fondurilor europene.

Dupa 2007, ploua cu euro peste Romania

- Dupa 2007, in Romania vor sosi miliarde de euro prin diferite programe ale UE. Sunteti pregatiti sa faceti fata unei asemenea avalanse de euro?

- Intr-adevar, Romania va putea beneficia in perioada 2007-2009 de circa 6 miliarde de euro, plati directe, si va putea contracta circa 11 miliarde de euro. Este vorba de sume considerabile si tocmai de aceea responsabilitatea noastra ca Guvern in acest moment este sa asiguram punerea la punct a cadrului institutional necesar gestionarii in bune conditii a acestor fonduri.

In plus, este nevoie de finalizarea unui portofoliu important de proiecte care sa poata fi finantate atat cu bani de la bugetul Romaniei, cat si cofinantate cu fonduri europene. In consecinta, perioada imediat urmatoare este esentiala pentru a asigura conditiile necesare unei absorbtii cat mai eficiente, corecte si transparente a fondurilor comunitare.

- "Obiectivul nostru este de a asigura cresterea gradului de absorbtie a fondurilor comunitare, atat prin eliminarea disfunctionalitatilor la nivel institutional, cat si prin supravegherea corectitudinii utilizarii fondurilor europene"

- "Romania va putea beneficia in perioada 2007-2009 de circa 6 miliarde de euro, plati directe, si va putea contracta circa 11 miliarde de euro. Este vorba de sume considerabile si tocmai de aceea responsabilitatea noastra este sa asiguram punerea la punct a cadrului institutional necesar gestionarii in bune conditii a acestor fonduri.

In plus, este nevoie de finalizarea unui portofoliu important de proiecte care sa poata fi finantate".