DRRP in vizita la romanii din Germania

de Dani Rockhoff, Germania     HotNews.ro
Luni, 28 noiembrie 2005, 0:00


Intre 11-16 noiembrie, a avut loc a doua vizita in Germania a delegatiei DRRP din cadrul MAE.

Directorul Directiei Comunitati Romanesti, Gabriel Branzaru, si secretarul de stat al Departamentului pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni, Mihai Gheorghiu, insotiti de Claudiu Florian, atasat cultural la Ambasada de la Berlin, s-au deplasat pe traseul Berlin-Bonn-Heidelberg-Stuttgart-Nürnberg-Ulm-München.

Cu acest prilej, a avut loc tatonarea reciproca a oficialilor de la Bucuresti si a unei parti a comunitatii romanesti din Germania. De ce este importanta aceasta intalnire si ce a ramas „in coada de peste"?

La Bonn, Stuttgart si Nürnberg, impresiile participantilor din partea comunitatii au cuprins catalogari de „generalitate" si „abstractie" a discutiilor purtate. Se pare ca, la nivel comunicational, limbajul folosit de „cele doua parti" mai necesita ajustari.

Din partea DRRP, s-a anuntat in mod repetat existenta unei strategii a departamentului, prelungire a uneia mai ample, la nivel de Minister de Externe, in directia integrarii lobby-ului prin comunitatile de peste hotare, in branding-ul „Romania in UE".

Mihai Gheorghiu a spus ca „reforma in DRRP/MAE este mai lenta, dar exista" si ca, in cadrul ministerului, se prefera realizarea de contacte cu oameni de 35-36 de ani, care nu sufera „de metehnele trecutului si vor sa faca ceva concret". Aceasta din urma, ca raspuns la intrebarea referitoare la relatia Departamentului cu exilul romanesc.

De asemenea, el a spus ca se pune accent pe proiectele care solidarizeaza comunitatea romaneasca si ca se cauta „un nou tip de agregare" a acesteia.

La nivel de minister, a adaugat Gheorghiu, a avut loc recent deblocarea unui fond guvernamental care, prin intermediul Comisiei angajate in re-branding-ul Romaniei peste hotare, a Agentiei de Strategii Guvernamentale, va emite si difuza, prin intermediul reprezentantelor diplomatice ale Romaniei in strainatate, „pachete promotionale" cu profil predominant cultural.

S-a afirmat, in problema finantarilor prin Departament, ca „nu banii sunt in primul rand problema", ci coerenta si fezabilitatea proiectelor propuse din randul mediului asociativ romanesc din Germania, sau, in general, din strainatate. Relativ la proiectele prezentate la Bonn, redam opinia lui Alexandru Draghici, editor al Portalului Romanilor din Germania, www.rom2.de.

„Vizita DRRP in Bonn in scopul de a realiza un prim contact cu diaspora romaneasca din zona a avut o rezonanta pozitiva. Intalnirea s-a desfasurat de-a lungul a doua jumatati de zi. Am participat la intalnirea de duminica 13.11.2005, unde s-au prezentat circa 8 proiecte, dintre care mai putin de jumatate sunt eligibile pentru o eventuala finantare prin intermediul DRRP.

Multi dintre cei care au prezentat proiecte au dorit sau sa accelereze anumite actiuni in Romania, cum a fost de exemplu doctorul Marcea, care doreste sa finanteze prin fonduri ale clubului "Lions", din care face parte, si nu reuseste sa primeasca o anumita expertiza (se asteapta de cateva luni un rezultat) pentru inceperea lucrarilor de restaurare a iconostasului bisericii Arbore din Romania, biserica care este trecuta in patrimoniul UNESCO.

Alti participanti si-au prezentat actiunile caritative in Romania. D-l Gheorghiu, seful DRRP, a precizat ca anumite doleante prezentate nu pot fi rezolvate de catre DRRP, dar va incerca sa contacteze institutiile de rigoare pentru a accelera lucrurile. De asemenea el a adaugat ca anumite actiuni, cu caracter cultural, vor putea fi sustinute si de catre Institutul cultural roman, condus de H.R.

Patapievici. Impresia lasata a fost aceea ca DRRP doreste vadit o conlucrare si o comunicare mai directa si mai eficienta cu diaspora romaneasca. Interesul principal va fi axat pe promovarea de actiuni care vor prezenta Romania intr-o lumina mai reala populatiei germane, in contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana".

Si la Stuttgart, unde au participat cu precadere reprezentantii asociatiilor membre ale LARG
(Liga Asociatiilor Romano-Germane), presedintele acesteia, Lucian Hetco, a expus 6 propuneri de proiecte, care ar putea face subiectul unor finantari prin DRRP.

Unora li s-au dat sanse, altora li s-au exprimat din start rezerve, cum ar fi „caderea sub incidenta legii declasificarii informatiilor", care intervine in cazul proiectului de „intocmirea unui studiu consular sau la nivel de Ambasada, despre potentialul etnic romanesc din Germania".

Au fost avansate si proiecte private, de reunire a artistilor est si vest-europeni in tabere de creatie itinerante (proiectul d.f.e.w.a. Dorothea Fleiss), sau pur si simplu doleante mai simple, de dotare a asociatiilor cu material publicitar despre Romania, care sa fie prezentat cu prilejul
unor manifestari interculturale (Asociatia Germano-Romana din Karlsruhe). La reuniune a fost prezenta si Luminita Bratu, sotia preotului-paroh din Stuttgart-Zuffenhausen, parohie aderenta ca asociatie non-profit, la LARG.

Aceasta parohie a Bisericii Ortodoxe Romane a beneficiat in anul 2004 de o finantare a DRP de 150.000 de euro, pentru cumpararea locatiei bisericii, suma considerata de d-na Bratu ca justificata, caci, dupa spusele sale, „si la Viena s-au dat 250.000, si la Berlin se vor 500.000 de euro" tot in scopuri asemanatoare, de creare sau sustinere a locatiilor BOR.

La Heidelberg, delegatia DRRP a participat la concertul de inchidere al festivalului Enescu, proiect finantat de departament, in colaborare cu Ministerul Culturii din Romania, in valoare de 20.000 de euro. La finantarea acestui proiect, dupa cum ne preciza la concertul inaugural Josif Herlo, presedintele Asociatiei Al.I Cuza din Heidelberg, impulsul hotarator l-a dat, H-R.

Patapievici, afectiv legat de orasul in care si-a desfasurat o parte din documentare, si unde ministrul Culturii va reveni probabil in anul 2006, premergator aderarii, cu o serie de conferinte si lecturi publice pe teme UE.

La Ulm, delegatia DRRP/MAE a efectuat o vizita la Muzeul Svabilor Dunareni, care gazduieste momentan expozitia de pictura romaneasca, cu 130 de lucrari din colectia Elenei Suciu.

In absenta lui Martin Rill, cercetator stiintific si „sufletul" programelor interculturale la Muzeu si in zona Ulm, Swantje Volkmann a facut oficiile de gazda, ca referenta si coordonatoare de programe culturale mixte, sustinute din fonduri federale germane.

Nürnbergul a avut dubla prezenta, „la ei acasa", dar si la Stuttgart. Asociatiile Alter Ego si Casa Romaneasca s-au deplasat in 14 noiembrie la restaurantul „Bei Christo", din Stuttgart-Böblingen, unde a avut loc intalnirea convocata de LARG, dand astfel si un probabil semnal de aderare la Liga.

Asociatiile Dacia, Ars Longa, Mitropolia BOR prin prezenta IPS Mitropolitul Serafim, insotit de preotul Herineanu, au adastat in 15 noiembrie la „Piramide", hotel in administrarea presedintelui asociatiei Dacia, Nicholas Gundel.

Redactorul-sef al emisiunii in limba romana a postului de radio Radio Z, Alexandru Schaefer-Garleanu, ne-a relatat despre intalnirea de la Nürnberg ca relativ inconsistenta, in ceea ce priveste lamurirea unor probleme ale trecutului DRP.

Dupa cum spune Garleanu, „sifonarea" unor documente referitoare la finantarile din 2004 s-ar fi facut din partea unor angajati ai departamentului in directii subiective si care nu tin de informarea publica.

Tot in sensul ridicarii valului de ceata care acopera in continuare finantarile de proiecte din 2003-2004 -prin DRP-ul sub directa comanda a fostului premier Nastase- la Stuttgart, secretarul de stat Gheorghiu a precizat ca exista un demers la Curtea de Conturi, dar ca aceasta „lucreaza incet".

In august 2005, la simpozionul de la Mangalia, se promitea „transparentizare" si comunicarea publica „intr-o luna si jumatate", a rezultatului unui memoriu inaintat prim-ministrului Tariceanu, referitor la analiza acestor proiecte finantate
din bani publici. Termenul anuntat a expirat si, in spiritul unei noi relatii si a unei noi colaborari cu Departamentul si Ministerul care se ocupa si de noi, cei din exterior, am dori
sa credem ca la Bucuresti „gunoiul nu va fi maturat sub pres".

Alta tema inca fierbinte la Nürnberg, in afara proiectului Casei Romaniei si a unui centru informativ, de radio si presa, a fost „numirea inghetata" a lui Mihai Dragu, ca subsecretar de stat la DRRP. Referitor la aceasta problema, la Stuttgart s-a afirmat ca „numirea poate fi considerata nula, nefiind publicata in Monitorul Oficial", dupa cum o cere legislatia romaneasca in vigoare.

Pentru perceptia germana, unde „un act este un fapt", afirmatia apare surprinzatoare, deoarece copia numirii lui Dragu in functie, printr-un act semnat de catre premierul Romaniei, a circulat public si n-a fost negata oficial valabilitatea sa. Deci, sa deducem cumva ca s-a emis, la nivelul cel mai inalt, o decizie fara acoperire faptica, sau ca
s-a cedat unor actiuni de influenta?

Avem inca nevoie de raspunsuri, avem nevoie de timp si incredere unii in altii, in tangoul pe care vrem sa-l dansam impreuna sub steagul UE.

Noi, marunta presa de limba romana din Germania, nu putem decat sa intermediem comunicare in acest sens, si sa dam prilejul tuturor care iau ca baza de discutie acest material, sa contribuie cu propriile pareri si impresii despre importanta vizita de la Capitala, pe care am perceput-o fiecare dupa stiinta, putinta si bunavointa.
Dani Rockhoff

In comunicatul Ligii Asociatiilor Germano-Romane (LARG) se aduc si urmatoarele precizari referitoare la concluziile discutiilor din cadrul vizitei delegatiei DRRP de la München:

"– simplificarea extrem de laborioasei formularistici introduse de catre DRRP la solicitarea de sprijin financiar pentru proiecte ale asociatiilor romanesti din diaspora;

– definirea unei strategii pe termen lung, concomitent cu o depolitizare, in sensul detasarii activitatii DRRP fata de orice culoare politica de partid;

– renuntarea la ideea constituirii unui consiliu consultativ al romanilor de pretutindeni, organism deocamdata inoportun, de natura sa creeze noi disensiuni, in conditiile absentei unor structuri reprezentative, unanim acceptate, la nivel national."

Gabriel PENCIU, presedintele « Association Culturelle et Amicale Roumaine » (ACAR) Strasbourg trimite ulterior un comentariu pe Portalul Romanilor din Germania, www.rom2.de.

„Buna ziua doamna Dani Rockhoff,

Multumesc pentru informatiile trimise in mod regulat.

Cum e si normal, ca presedinte al ACAR – Asociatia Culturala si Amicala Romana de la Strasbourg, am citit cu foarte mare interes acest articol dumneavoastra despre vizita unei comisii a MAE din Romania la asociatii din Germania.

Va scriu cu intarziere impresiile mele despre continutul acestui articol, dar am foarte multe urgente pentru asociatie.

Este pentru prima data, dupa cate stiu eu, ca un grup de reprezentanti a unui Guvern roman, in asa numar mare si valoros sa ia legatura, cu asociatii ale romanilor din strainatate si aceasta, cred eu, din mai multe motive.

Guvernantii romani incep sa-si dea seama ca numarul foarte mare de romani din afara granitelor reprezinta o valoare foarte mare, o forta care nu trebuie neglijata, o forta care poate contribui foarte mult la ameliorarea imaginii a tot ce este romanesc cu toate urmarile ce decurg pentru ori ce tara care are o imagine buna in lume.

Romanii din afara granitelor sunt asa de numerosi incat daca toti romanii din strainatate ar vota, ei pot contribui la schimbarea cursului alegerilor din Romania. De altfel s-a vazut acest lucru la ultimile alegeri prezidentiale.

Prin banii trimisi in Romania obtinuti cu sudoare pe acolo pe unde muncesc ajuta enorm de mult la umplerea visteriei tarii cu valuta. Sunt ferm convins ca romanii din strainatate trimit mult mai multi bani in tara de cat aduce turismul de exemplu. Dar in fine …

Un lucru m-a socat foarte tare in informatiile citite in articol : imensele sume de bani trimise de catre Statul roman bisericilor din Germania si din strainatate in general !!!!!!!! 500 000 € pentru biserica de la Berlin, 250 000 pentru biserica din Viena, 150 000 pentru cea din Stuttgart …

Ca sunt ajutate financiar si bisericile ortodoxe sunt de accord dar nu cu asemenea sume ! Daca Guvernul roman are asa de multi bani de trimis in strainatate ar trebui totusi sa se faca un echilibru in ajutoarele financiare date bisericii ortodoxe, bisericilor de alta religie, asociatiilor romanesti de interes general, diverselor publicatii etc.

Si eu sunt ortodox, dar sunt totusi respectuos fata ceilalti. Nu ma gandesc doar la mine sau la religia mea !

Am putea sti oare cati bani trimite annual, sub diverse forme, Statul si Guvernul roman bisericilor ortodoxe din strainatate ?

Noi asociatiile culturale si de prietenie, asociatii de interes general, care contribuim foarte mult la unirea romanilor, la mentinerea constiintei si mandriei romanesti in sufletele romanilor, asociatii neutre din punct de vedere religios si politic, unde toti romanii, indiferent de crezul lor religios sau politic, vin cu placere nu am primit nici un ban de la fostul guvern sau infim de putin

de la actualul in comparatie cu ce bani s-au dat bisericilor ortodoxe din strainatate si din tara.

Se uita foarte des ca Guvernul roman este guvernul tuturor romanilor, catolici, evrei, protestanti, ortodocsi, atei etc.

deci, pentru a nu crea discutii si certuri intre « copii » sai, Guvernul trebuie sa fie impartial.Pai cand am auzit ca sute de mii de euro au fost date doar la trei din bisericile ortodoxe, iar noi asociatiile de interes general nu beneficiem nici de 10 % din aceste sume pentru niste rezultate cu mult superioare pentru ameliorarea imaginii Romaniei in lume, am ramas perplex. Nu-mi venea sa cred …

Am auzit ca preotii ortodocsi din strainatate primesc de la Guvernul roman cate 1000 € pe luna si sotiile lor (pe post de dascalite) cate 500 € ! O fi sau nu adevarat, ar trebui sa fie transparenta si in acest domeniu.

Noi asociatiile romanesti din strainatate muncim zeci de ore pe saptamana pentru a organiza manifestatii de prezentare a tot ce este mai bun romanesc, pentru dezvoltarea relatiilor dintre Romania si tarile din care facem parte si nu primim aproape nimic.

Revine foarte scump o slujba ! Stiu ca ating aici o coarda care deranjeaza pe cei care profita de acesti bani, dar trebuie sa inteleaga si ei ca e mai bine sa imparti din ce ai cu saracii, cei ce nu au nimic.

Deci, dorinta mea ar fi :
- sa stim cati bani trimite Statul roman bisericilor si preotilor ortodocsi din strainatate
- cati bani primesc celelalte religii romanesti din strainatate
- cand se va echilibra balanta de bani trimisi de Statul roman bisericilor ortodoxe din strainatate si asociatiile de interes general

In ceea ce priveste Casa romaneasca … Imi permit si eu sa va impartasesc din experienta noastra.
Si noi dorim sa avem un local al nostru. Cred ca ar trece altfel, rezultatul ar fi mai mare daca i-ati largi denumirea si utilizarea numind-o « Casa romano – germana » de exemplu.

Ar fi o casa neutra din punct de vedere politic si religios, unde ar intra cu placere romani si germani, ar fi un loc de intalnire a artistilor, a oamenilor de afaceri si de stiinta germani si romani, ar fi un loc fertil unde s-ar naste o multitudine de proiecte romano – germane in cazul Germaniei. Cel putin asta am constatat noi in timpul celor aproape 14 ani de existenta.

Cand organizam manifestatii mixte franco – romane, numarul de participanti este mult mai mare.Sunt ferm convins ca altfel ar trece in ochii Primariilor locale, a responsabililor politici si a presei o astfel de Casa".















122 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri