Guvernul de la Skopje amana adoptarea unei legi care sa permita conferirea statutului de a doua limba oficiala in stat limbii albaneze. Ceruta insistent de partidele minoritatii albaneze, aceasta chestiune este scoasa de pe agenda politica de catre partidul de guvernamint de teama pierderii alegerilor.

Partidul de guvernamant din Macedonia, Alianta Social Democrata, intentioneaza sa amane adoptarea unei noi legi privind utilizarea limbii albaneze de teama ca acest lucru ar putea atrage pierderea urmatoarelor alegeri.

Partenerii de guvernare ai social democratilor, Uniunea Democratica pentru Integrare (DUI), formatiune a etnicilor albanezi, a decis in timpul unui congres care a avut loc la sfarsitul saptamanii trecute ca introducerea limbii albaneze ca limba oficiala pe teritoriul tarii este o prioritate.

Totusi, Alianta Social Democratica din Macedonia, SDSM, pare sa intentioneze sa amane abordarea acestei probleme stringente pentru cat mai mult timp posibil. Membrii Aliantei considera solicitarea albanezilor ca fiind exagerata, nu doresc sa creeze situatii favorabile pentru opozitia nationalista si se tem ca aceasta problema ar putea provoca tensiuni in relatia cu ceilalti parteneri de coalitie.

Acordul de Pace de la Ohrid care a pus capat unei serii de conflicte etnice in 2001, a avut drept rezultat un set de amendamente constitutionale menite sa acorde mai multe drepturi minoritati albaneze din tara.

Printre altele, Acordul a conferit statut de limba oficiala limbii albaneze in regiunile in care albanezii reprezinta mai mult de 20% din populatie.

La nivelul intregii tari, albanezii reprezinta aproximativ un sfert din populatia de 2,1 milioane de locuitori ai Macedoniei.

Deputatii albanezi au acum dreptul de a utiliza limba materna in Parlament. Folosirea limbii albaneze este, de asemenea, prevazuta in comunicarea oficiala in guvern, precum si in instantele juridice.

Utilizarea limbii albaneze este reglementata in prezent de noua legi diferite. Rolul acesteia in sistemul educational, de exemplu, este guvernat de Legile Educatiei Primare, Gimnaziale si Superioare, iar utilizarea sa la nivel de municipalitate este reglementata de Legea Guvernarii Locale.

Partenerii de coalitie ai social democratilor, DUI si democratii liberali au convenit la inceputul anului sa adopte o lege universala care sa imbine toate aceste reglementari, desi Acordul de la Ohrid nu prevedea adoptarea unei asemenea legi.

Potrivit programului de guvernare, aceasta lege unica a utilizarii limbii ar fi trebuit sa fie adoptata in luna iunie. Dar, dupa ce DUI a intentionat sa modifice legea cu scopul de a accepta albaneza ca limba oficiala pe tot teritoriul Macedoniei, adoptarea acesteia a fost amanata initial pana la sfarsitul lunii septembrie si apoi pana la sfarsitul acestui an.

Un oficial al SDSM a declarat ca membrii partidului sau se tem ca noua lege va duce la rezultate dezastruoase la urmatoarele alegeri nationale. „DUI face presiuni asupra noastra sa adoptam legea utilizarii limbilor, insa SDSM amana pentru ca isi da seama ca acest lucru va insemna pierderea urmatoarelor alegeri," a declarat acesta.

Partidele macedonene si albaneze au esuat in incercarea de a ajunge la un acord in ceea ce priveste continutul exact al legii utilizarii limbilor.

Rafiz Aliti, vicepresedintele DUI a declarat pentru Balkan Insight ca solicitarea partidului pe care il reprezinta, aceea de acordare a statutului oficial limbii albaneze pe intreg teritoriul Macedoniei, se bazeaza pe prevederile constitutiei tarii, care stipuleaza ca, pe langa limba macedoneana, a doua limba oficiala este cea vorbita de mai mult de 20% din populatie.

Aliti declara ca din moment ce datele ultimului recensamant indica faptul ca albanezii reprezinta 25% din totalul populatiei, aceasta conditie a fost intrunita si se aplica acum pe intreg teritoriul tarii.

DUI afirma ca aceasta lege ar face ca limba albaneza sa devina limba oficiala la fiecare nivel al guvernului si in toate institutiile statului, inclusiv in armata si politie, precum si in diplomatie. Oficialii DUI declara ca vor prezenta aceasta platforma in cadrul tuturor negocierilor viitoare pe marginea adoptarii legii lingvistice.

Pe de alta parte, partidele macedonene de la guvernare au o alta perspectiva asupra viitorului. Acestea au afirmat ca nu vor mai face alte concesii, in afara celor prevazute in acordurile de la Ohrid care implica folosirea limbii albaneze doar in guvernarea locala.

Ministrul Justitiei, Meri Mladenovska a declarat ca DUI a dus cazul prea departe. „Nu stiu cum au produs argumentele referitoare la a doua limba oficiala din moment ce constitutia este foarte precisa," a afirmat Mladenovska.

„Limba oficiala pe intreg teritoriul tarii si in comunicarea internationala este cea macedoneana, in alfabetul chirilic," a declarat Mladenovska pentru cotidianul „Dnevnik".

Atitudinea ferma a guvernului a determinat critici deschise din partea partidelor albaneze fata de partenerii acestora, pe care ii acuza ca obstructioneaza implementarea acordului de la Ohrid.

Husein Xhevad, deputat DUI, a declarat pentru Balkan Insight ca legea a fost amanata din cauza opozitiei partidelor macedonene de la guvernare. „Nu vor sa incheiem aceasta problema odata pentru totdeauna, altfel am fi gasit o solutie foarte repede," a afirmat acesta.

Analistii politici leaga aceasta opozitie de preocupari justificate care implica sondaje de popularitate in vederea urmatoarelor alegeri.

Procentul obtinut de guvern a scazut constant in ultimii trei ani din cauza plangerilor macedonenilor care afirma ca guvernul a facut prea multe concesii pentru albanezi.

Din 2001, guvernul a adoptat mai mult de 70 de legi care au legatura cu acordul de pace de la Ohrid, toate acestea acordand mai multe drepturi minoritatii albaneze.

Un oficial SDSM a afirmat ca partidul s-a saturat de compromisuri „Ar fi extrem de greu sa justificam noi concesii din moment ce legile din acordul de la Ohrid au fost adoptate deja," a spus acesta.

Abduljadi Vejseli, liderul Partidului pentru Prosperitate Democratica, de opozitie si-a exprimat indoiala ca guvernul va adopta aceasta lege.

„Partidele macedonene au nevoie de un argument la urmatoarele alegeri pentru a spune ca nu indeplinesc toate cererile albanezilor si respingerea acestei legi este o buna oportunitate de a o demonstra," a declarat acesta.

Expertii au criticat, de asemenea, cea mai recenta solicitare a albanezilor, afirmand ca aceasta depaseste limitele, intrucat acordul de pace de la Ohrid nu specifica acest lucru.

Ljubomir Frckovski, unul dintre cei care au conceput acordul de la Ohrid, afirma ca ar trebui sa existe un rationament pragmatic in urma caruia sa se stabileasca necesitatea ca limba albaneza sa fie declarata limba oficiala.

„Practica va arata unde e posibil sa folosim limba albaneza in mod funtional si unde ar trebui ca aceasta chestiune sa fie reglementata suplimentar," a declarat acesta.

Frckovski a afirmat ca este putin probabil ca albanezii sa reuseasca sa faca limba albaneza limba oficiala in structurile armatei si ale politiei. „Asa ceva nu va fi niciodata acceptat," a spus Frckovski.

Vlado Popovski, un alt autor al acordului de la Ohrid, spune ca acordul de pace nu implica adoptarea vreunei legi generale a utilizarii limbii albaneze. „Aceasta cerere nu poate fi justificata prin nici una din prevederile Acordului de la Ohrid," declara Popovski.

Analistii politici spun ca guvernul a amanat adoptarea legii din cauza rezistentei de care se va lovi in parlament din partea opozitiei de dreapta, intr-un moment in care guvernul doreste sprijin din partea opozitiei pentru amendamente constitutionale de reformare a justitiei, cruciale pentru cererea de aderare a tarii la Uniunea Europeana.

Candidatura Macedoniei a primit aprobarea Comisiei Europene luna aceasta, Skopje sperand sa obtina statutul de candidata la UE la mijlocul lunii decembrie.

In urma intalnirilor cu premierul Vlado Buckovski, partidele de opozitie au declarat ca vor sustine amendamentele dorite de acesta. Totusi, acest lucru ar putea deveni improbabil daca guvernul ar lua o decizie cu privire la legea limbilor.

Zarko Karadzovski, reprezentant al partidului nationalist VMRO-Narodna, a afirmat ca opozitia macedoneana a solicitat suspendarea discutiilor pe marginea noilor solicitari ale albanezilor. „Referitor la drepturile albanezilor, acordul de la Ohrid este o chestiune inchisa pentru noi si nu este nevoie sa adoptam o lege speciala a utilizarii limbii albaneze," a declarat acesta.

Colegii de partid ai lui Karadzovski, impreuna cu cei din alte partide de opozitie, au incercat sa blocheze in luna iunie adoptarea Actului Contraventiilor Minore cu care fusesera initial de acord, deoarece le permitea albanezilor sa demareze procese si plangeri in limba albaneza, indiferent daca locuiau in regiuni in care reprezentau 20% din populatie.

Majoritatea din parlament a permis partidelor de la guvernare sa forteze adoptarea legii, insa acest lucru a lasat un gust amar. Multi au spus ca daca guvernul vrea sa arate autoritatilor de la Bruxelles ca reformele sale au sustinere interna, nu ar trebui sa incite opozitia astfel.

Un alt argument pentru amanarea legii lingvistice este agenda incarcata a guvernului pentru urmatoarele luni.

Desi Comisia Europeana a recomandat Consiliului de Ministri sa acorde Macedoniei statutul de candidata la urmatoarea sedinta din 15 decembrie, Skopje mai are o lunga lista de criterii de indeplinit pana la acea data.

Dupa intalnirea cu partenerii de coalitie, premierul Buckovski a declarat ca Macedonia are mai multe prioritati in urmatoarele saptamani, inclusiv adoptarea unor schimbari constitutionale, a unei noi legi de ordine interna, adoptarea a altor 17 legi si amendamente la legislatia electorala.

Majoritatea observatorilor sunt de acord ca guvernul nu va duce la bun sfarsit acest mare volum de munca daca incepe o lupta cu opozitia pe marginea desemnarii limbii albaneze ca limba oficiala in stat

Autori - Tamara Causidis si Muhamed Zekiri. Tamara Causidis este colaboratoare a Balkan Insight si editor asistent al BIRN Macedonia. Muhamed Zekiri este jurnalist la Radio Europa Libera. Traducere de Lucian Gavril)