Procurorul general Ilie Botos a gresit atunci cand l-a informat mai intai pe presedintele Basescu despre telefonul pe care l-a primit de la premier, si nu Consiliul Superior al Magistraturii, cum trebuia sa procedeze, conform legilor. Aceasta este una dintre concluziile raportului inspectiei judiciare a CSM.
In acelasi timp, Ministerul Justitiei a revocat, ieri, conducerea Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica a Parchetului General pentru ineficienta Ð o alta nota proasta pentru activitatea Parchetului condus de Ilie Botos. O alta sectie, condusa de Gheorghe Muscalu, fusese decapitata in urma cu cateva luni.
Iar presedintele Basescu a anuntat ca va face publica, in curand, analiza modului in care functioneaza institutiile statului. Urmarea logica, dupa atatea bile negre stranse de Ilie Botos, nu poate sa fie decat demiterea sau demisia lui Ilie Botos din functia de procuror general.
Raportul ii reproseaza lui Ilie Botos ca s-a grabit sa-l informeze pe presedinte de convorbirea cu Tariceanu, si nu CSM. Cu atat mai mult cu cat Botos este membru de drept al CSM si trebuia sa cunoasca legile privind Justitia. In raport se stabileste: "In raport de rolul Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independentei judecatorilor si procurorilor, potrivit art.
30 din acelasi act normativ, trebuia sa informeze (Ilie Botos - n.red.), cu precadere plenul CSM si nu pe presedintele Romaniei, chiar in conditiile in care nu a considerat ca interventia premierului a fost de natura sa afecteze desfasurarea urmaririi penale in dosarul privind pe inculpatul Patriciu Dan Costache.
In consecinta, procurorul general, in ambele situatii, putea sa actioneze conform textului de lege mentionat, precum si art. 2 alin. 1 din Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor si sa sesizeze Consiliul Superior al Magistraturii, in vederea apararii magistratilor impotriva oricarui act care le-ar putea afecta independenta sau impartialitatea in exercitarea actului de justitie".
Liber la telefoane de la CSM
Raportul inspectiei CSM privind telefoanele date de demnitari lui Ilie Botos si Daniel Morar prezinta in amanuntime derularea faptelor. Primul ministru Tariceanu l-a sunat pe Botos, pe 27 mai 2005, a doua zi dupa retinerea lui Patriciu, iar convorbirea a durat 5 minute si 32 de secunde. Ilie Botos nu a telefonat si nu a vorbit cu nimeni despre acest telefon, in afara presedintelui Basescu.
Raportul constata ca procurorul general nu a luat legatura cu procurorii care se ocupau de cazul Patriciu.
Potrivit raportului CSM, procurorul general a avut mai multe convorbiri cu fostul presedinte Iliescu, cu fostul premier Nastase si alti demnitari. Inspectia a stabilit ca nici in aceste cazuri nu a fost vorba de ingerinta in treburile Justitiei.
Raportul CSM pune pe acelasi plan convorbirile telefonice Botos-Iliescu sau Daniel Morar-Adrian Nastase, constatand ca "nu s-au exercitat presiuni politice asupra lor (procurorilor) in efectuarea anchetei.
Raportul face o analiza a legilor in vigoare si stabileste ca presedintele tarii (in calitate de presedinte al CSAT) si premierul (in calitate de vicepresedinte al CSAT) pot contacta sefii Parchetelor sau ai instantelor, dar numai in legatura cu informarea privind siguranta nationala.
Raportul sugereaza ca "telefoanele de informare", chiar din partea presedintelui sau premierului (abilitati datorita functiilor din CSAT), ar trebui sa inceteze.
"In sfarsit, prin modul in care anumite personalitati politice incearca sa se informeze cu privire la anumite dosare, se pot crea uneori presiuni nejustificate asupra celor care infaptuiesc justitia", concluzioneaza raportul inspectiei CSM.
Fata de cazurile cercetate, inspectorii CSM (procurorii Florentina Dragomir, Mihai Banciu si Marin Lita) propun ca CSM sa adopte o pozitie publica si sa faca cunoscute "tuturor institutiilor statului dispozitiile" privind independenta si impartialitatea magistratilor.
