Rasdaq s-a sinucis! Traiasca Bursa!

de Andreea Negru     Bursa
Joi, 1 decembrie 2005, 0:00


Piata Rasdaq a disparut, juridic vorbind, prin finalizarea fuziunii sale cu Bursa de Valori Bucuresti, in urma deciziilor de ieri ale celor doua Adunari generale - actionarii Bursei si actionarii Rasdaq.

Daca socotim ziua de ieri ca ultima zi a pietei Rasdaq, atunci ea a avut o "viata" de, exact, noua ani, o luna si patru zile (primele tranzactii au fost operate pe Rasdaq la 26 octombrie 1996).

Infiintarea pietei Rasdaq este un rezultat al asistentei tehnice si financiare a agentiei americane USAID, care si-a deplasat aici patru echipe de consultanti in toamna anului 1995.

Initial, consultanta a intentionat sa implementeze un sistem informatic national care sa redea, in timp real, evolutia subscriptiilor in cadrul procesului de privatizare in masa, in asa fel incit cetatenii sa fie in cunostinta de cauza daca nu cumva subscriu la vreo societate suprasolicitata (suprasubscrisa).

Desi ne era foarte necesar, totusi proiectul a esuat, astfel ca la socoteala finala a privatizarii, unii cetateni s-au trezit ca nu sint detinatorii nici macar a unei actiuni, ci a unui fragment de actiune, pe care trebuie sa o uneasca impreuna cu alti citiva ca sa obtina o actiune intreaga.

Consultanta USAID s-a focalizat ulterior pe patru domenii: asistenta acordata Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM); asistenta fondurilor mutuale (unde a furnizat formula de calcul a activelor nete sub pretextul careia au fost spoliati investitorii in crahul colectiv organizat din martie - aprilie 1996); asistenta la constituirea societatilor de registru independent (unde a generat

un scandal care a durat ani de zile, construind un singur registratar - Registrul Roman al Actionarilor - caruia i-a fost asigurat monopolul pina in 1999); asistenta pentru piata extrabursiera intitulata "Rasdaq", dupa modelul de la New York - "Nasdaq".

Prezenta consultantilor americani la CNVM s-a ilustrat prin masurile pe care Comisia de atunci le-a adoptat imediat impotriva pietei informale a actiunilor, care luase fiinta natural si pe care americanii, in loc sa o pretuiasca si sa o valorifice atragind-o intr-un sistem reglementat care sa o dezvolte, au perceput-o drept concurent. Si s-au straduit, prin CNVM, sa o curme.

Ceea ce nu au reusit niciodata, obtinind insa gituirea dezvoltarii firesti a pietei de capital si adincirea speculatorilor din piata informala intr-o zona care friza ilegalitatea (de la care nu a mai ramas decit un pas pina la furturi, ceea ce s-a si petrecut la sfirsitul anului 1998 si prima jumatate a anului 1999).

In locul pietei naturale, asistenta americana a oferit sistemul electronic al pietei extrabursiere Rasdaq, un sistem disfunctional, neadaptat realitatilor tarii.

Disfunctiile s-au relevat in faptul ca emitentii nu si-au dorit sa fie listati in piata Rasdaq si in faptul ca, fiind un sistem electronic, el era dependent de gradul de informatizare al tarii. Ori, gradul acesta era cel mai scazut din Europa, intr-o tara cu 16 milioane de actionari.

Drept urmare, judete intregi erau "acoperite" de cite o singura intrare in sistemul pietei Rasdaq - casa de brokeraj situata in capitala de judet (ceea ce a incurajat brokerajul "la negru" practicat de fostii speculatori din piata informala, a caror activitate de colectare ilegala a actiunilor din teritoriu a fost luni de zile tolerata, intrucit era absolut necesara functionarii sistemului;

ea a inceput sa fie persecutata abia din primavara anului 1997, cind "Gelsor" si-a autorizat un numar de 2000 de brokeri, cu care a intrat in competitie).

Speriati ca asistenta acordata s-ar putea dovedi inutila (in Congresul American se pusese problema desfiintarii USAID), consultanti americanii au indemnat pe oficialii pietei Rasdaq sa listeze fortat societatile privatizate in masa.

Asa se face ca, in martie 1997, premierul nostru, alti ministri, ambasadorul american, consultantii si oamenii pietei, au participat la o festivitate prin care sarbatoreau listarea a 1300 de societati pe Rasdaq.

Dar, la data aceea, Registrul Roman al Actionarilor incheiase contracte cu doar 60 de societati, ceea ce inseamna ca celelalte 1240 de societati nici nu fusesera intrebate daca vor sau nu vor sa apara pe Rasdaq. Mii de directori au aflat din ziarul "BURSA" ca societatile lor sint listate pe Rasdaq.

Faptul nu a ramas fara urmari: la sfirsitul anului 1996, pe Rasdaq s-au tranzactionat circa 13.000 de actiuni "Petrotrans", societate care nu mai exista de o jumatate de an, fiind absorbita in stramosul "Petrom"-ului de azi.

In realitate, listarea pe Rasdaq a constat din simpla rulare pe calculator a evidentei subscriptiilor din procesul de privatizare in masa, evidente transferate de la "Institutul de Management si Informatica", direct la Registrul Roman al Actionarilor, fara sa mai fi trecut si prin Adunarile Generale ale Actionarilor societatilor listate, unde ar fi trebuit consolidate (verificata realitatea persoanelor figurind ca actionari si conformitatea datelor lor de identitate).

De aceea, ziarul "BURSA" a declarat pe atunci ca piata Rasdaq este ilegala - ca tranzactioneaza subscriptii iar nu actiuni si ca listeaza societatile fara acordul actionarilor. O situatie care s-a mentinut pe tot parcursul acestor noua ani, o luna si patru zile de existenta a pietei Rasdaq.

Opinia ziarului "BURSA" a gasit, in 1997, un ecou in declaratia publica a vicepresedintelui CNVM de atunci, domnul Mihai Radu, care a acceptat ca situatia pietei Rasdaq este de "semilegalitate".

In decursul acestor noua ani, piata "Rasdaq" nu a reusit niciodata sa indeplineasca rolul firesc de atragere a investitiilor populatiei, de fluidizare a capitalurilor catre intreprinderile care merita sa se dezvolte, de "barometru economic" luat in calcul in politicile macro si microeconomice.

Piata Rasdaq a functionat, in principal, ca piata de preluari de intreprinderi si pentru speculatii ale initiatilor ori privilegiatilor din sistem.
Odata ce actionariatul creat de privatizarea in masa s-a restrins (la circa o treime), odata ce grosul preluarilor de intreprinderi s-a savirsit, logica existentei pietei "Rasdaq" a disparut.

Asa s-ar si putea explica de ce tocmai cel mai vajnic sustinator al pietei "Rasdaq" - domnul Siminel Andrei, ultimul presedinte al acelui ANSVM care a fost proprietarul "Rasdaq" - a initiat, cu doi ani in urma, un program de dezvoltare a pietei de capital, a carui rostogolire a condus ieri la fuziunea "Rasdaq" cu Bursa de Valori Bucuresti si la trecerea in nefiinta a acelui sistem extrabursier.
In timp i-am cunoscut pe oamenii care prin munca lor, adeseori prestata cu abnegatie, au sustinut activitatea pe piata Rasdaq.

Sint, multi dintre ei, specialisti competenti si oameni de treaba, majoritatea reusind sa depaseasca dificultatea relatiilor interumane cu ziaristii de la "BURSA" - publicatie care a supus piata Rasdaq (locul lor de munca) unei critici severe, prelungite pe parcursul celor noua ani.

Declaram ca, in pofida pretuirii pentru ei, ne bucuram mult ca Rasdaq si-a dat duhul, fie-i tarina usoara!. Si, in definitiv, nu noi sintem cei care l-au omorit. Ci, Rasdaq s-a sinucis... Traiasca Bursa!
MAKE

Regrete, la fuziune
Rasdaq-ul s-a dizolvat o data cu fuziunea prin absorbtie de catre Bursa de Valori Bucuresti. In cadrul adunarilor generale ale Rasdaq si Bursei a fost aprobat proiectul de fuziune a celor doua institutii.

Stere Farmache, directorul general al Bursei, ne-a declarat: "Adunarea generala a Rasdaq a aprobat proiectul de fuziune in forma finala intre cele doua entitati ale pietei. Ca urmare a finalizarii procesului de fuziune, capitalul social al Bursei se va majora cu 10-11% fata de valoarea actuala".

Domnia sa ne-a precizat ca vor fi urmarite termenele cerute de lege atit pentru avizarea fuziunii din partea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, cit si inregistrarea la Registrul Comertului. "In situatia in care vor fi respectate aceste termene, inceputul anului 2006 la Bursa va consacra noua forma de prezentare", a tinut sa precizeze directorul general al Bursei.

Siminel Andrei, presedintele Rasdaq, ne-a declarat: "Ieri s-au incheiat doi ani de eforturi destinate fuziunii si aceasta este o reusita a comunitatii brokerilor. Din alta perspectiva, ieri a fost marcata disparitia Rasdaq-ului, entitate de care toti brokerii si nu numai ei au fost alaturi atitia ani".

Domnia sa a mai adaugat: "Am privit lacrimile din ochii angajatilor Rasdaq si ca fost presedinte ma despart deopotriva cu mare tristete de o parte din tineretea pietei de capital din Romania".

In cadrul acelorasi adunari s-a hotarit continuarea politicii de concentrare a pietei prin participarea la capitalul registrelor fuzionate a Bursei de Valori Bucuresti ca actionar majoritar.

Siminel Andrei ne-a mai spus: "A fost o decizie grea, in care cei mai multi dintre brokeri au renuntat la detinerile in Societatea Nationala de Compensare, Decontare si Depozitare in interesul nu doar al pietei, ci al unei tari capabile din punct de vedere tehnic sa se integreze european".

Un alt subiect pe ordinea de zi a fost aprobarea reglementarilor de dobindire de catre Bursa a calitatii de operator de piata. De asemenea, a fost mandatat Consiliul de administratie al BVB sa negocieze cu Regisco solutii de constituire a Depozitarului Central, pastrind si interesele SNCDD.


















655 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi