De Ziua Nationala, Pro TV a difuzat imnul national "Desteapta-te, romane" in 7 variante: de la manele, la muzica lautareasca, la varianta simfonica, cea populara, pe ritmuri rock si de muzica hip-hop. Justificarea celor de la Pro TV a fost: "Cele 7 variante ale imnului inseamna eliberarea de orice conventii si de prejudecati".

Potrivit art. 12 (3) din Constitutia Romaniei, imnul national "Desteapta-te, romane" face parte din simbolurile nationale. Mai mult, Codul Penal stabileste la art. 236: " Orice manifestare prin care se exprima dispret pentru insemnele Romaniei se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani."

Dar aparatorii libertatii de exprimare spun ca astfel de manisfestari trebuie analizate doar din perspectiva bunului gust si nici un caz a legilor.

"Toate articolele legate de defaimare trebuie sa dispara din Codul Penal", spune Razvan Martin, de la Agentia de Monitorizare a Presei.

Aparatoriii libertatii de exprimare protesteaza impotriva oricaror interventii discretionare ale legiuitorului in ceea ce priveste programele Tv. Din acest punct de vedere, se ridica un semn de intrebare de ce un spot precum "Nu da spaga" a fost pus pe lista neagra pentru un motiv care starneste rasul: in finalul spotului, personajul central primea un sut in fund.

Din aceasta cauza, spotul a fost considerat "violent". In fapt, CNA, prin cooperarea cu Consiliul Roman pentru Publicitate, le servea astfel televiziunilor pretextul de a cenzura un spot deranjant, care demasca mica spaguila intr-o perioada sificila pentru presa, in 2004.

(vezi cat e de violent spotul aici)

Nu stim daca programul de la Pro TV aduce ofensa insemnelor nationale si acest program este considerat, probabil, show-biz si, prin urmare, beneficiaza de privilegiile libertatii de exprimare.

Cu toate acestea, apararea unui astfel de program poate lasa un gust amar: in momentul in care presa continua sa se tabloidizeze, atunci apararea libertatii de exprimare devine trambulina perfecta pentru fabricile de bani care au uitat complet de interesul public pe care ar trebui sa-l serveasca.

Fara autoreglementare reala, publicul telespectatot ramane cu ideea ca presei i se cuvine orice, dar ca nu are nici un fel de responsabilitati.

Pe de alta parte, telespectatorul poate ramane confuz: un spot publicitar despre Evenimentul Zilei a fost interzis in 2004, doar pentru ca facea aluzie la coruptia unor politicieni.

Caz concret

De altfel, in mai 2004, CNA a amendat canalul Prima TV pentru ca a difuzat spoturi electorale in care au fost utilizate insemnele nationale, fapt care este interzis in emisiunile electorale. Daca optam pentru libertatea de expresie, atunci se pune intrebarea: de ce o diferenta intre programele electorale si celelalte?

De altfel, o prevedere cu privire la insemenle nationale apare si in draftul de lege initiat de Adrian Paunescu, proiect care are el insusi o soarta incerta: aprobat de Senat la 2 iunie 2005, acesta a fost respins de Camera Deputatilor pe 29 iunie.

(stadiul adoptarii proiectului de lege )

Pe de alta parte, legislatia in vigoare formuleaza la general: "Cetatenii sunt datori sa manifeste respect fata de drapelul si imnul national al Romaniei si sa nu comita nici un act prin care s-ar aduce ofensa acestora". (art.

20, Legea 75/1994 privind arborarea drapelului Romaniei, intonarea imnului national si folosirea sigiilor cu stema Romaniei de catre autoritatile si institutiile publice).

Insa reglementarile CNA nu sunt explicite cu privire la utilizarea insemnelor nationale in programele TV, dupa abrogarea Deciziei 65/2000, care mentiona: "este interzis ca publicitatea si teleshoppingul sa faca uz de insemnele nationale sau sa evoce, prin combinarea de culori, de semne grafice sau de sunet sunete, drapelul sau imnul national al Romaniei." (Decizia CNA 65/2000)

astfel, actuala legislatie nu da un raspuns la cele 7 variante ale imnului national, difuzate de Pro TV, urmand ca CNA sa lamureasca situatia printr-o necesara analiza de caz: ori intervine egal, ori nu intervine deloc.

Manuela Preoteasa

Manuela Preoteasa este editor general EurActiv.ro si este autorea capitolului despre Romania al studiului "Television Across Europe: regulation, policy and independece""