Putini din noi si-au inchipuit acum vreo 30 de ani ca vom avea solutii alternative de comunicatii, cum este astazi telefonia mobila, telefonia prin Internet sau alte servicii care reprezinta o optiune la telefonia fixa clasica oferita, pe atunci, de monopolistul Romtelecom. Iata, insa, ca piata a evoluat si, in prezent, dispunem de alternative.
Dar ce inseamna, de fapt, aceste alternative? De ce am apela la ele cata vreme putem comunica la fel de usor si "in dulcele stil clasic"? Avem vreun beneficiu? Sa vedem in cele ce urmeaza.
O piata monopolista vs. o piata concurentiala
Stim cu totii dezavantajele unei piete monopoliste: vrei sa beneficiezi de un serviciu si nu ai decat o optiune. Chiar daca afli de "bubele" serviciului respectiv din experientele colegilor, sa zicem, nu ai ce sa faci si te multumesti cu ce ti se ofera. Ceva in genul: "Vrei, nu vrei, bea Grigore aghiasma!".
De cealalta parte, o piata concurentiala aduce beneficii utilizatorului final. Companiile vor duce o lupta apriga pentru castigarea clientilor prin tarife mici, servicii de calitate, disponibilitate prelungita, interventii tehnice rapide etc. Oricare din noi va saluta, deci, piata concurentiala.
Cam asa au stat lucrurile in Romania pana acum aproape trei ani in ce priveste telefonia fixa: Romtelecom detinea monopol pe acest segment, neexistand nici o alternativa pentru un asemenea serviciu. Nu se inscrie aici concurenta cu telefonia mobila fiindca vorbim de doua tehnologii diferite si amestecam merele cu perele.
Acum trei ani s-a produs, insa, mult asteptatul eveniment: liberalizarea pietei, eveniment salutat atat de Romtelecom - care din acel moment a inceput sa investeasca mai mult in infrastructura, in modernizarea retelei, in servicii de calitate mai buna si, implicit, in sustinerea unei politici de tarife ceva mai mici – cat si de operatorii alternativi carora li se deschideau noi orizonturi si
puteau sa inceapa exploatarea unui nou segment de piata - pana atunci doar o Fata Morgana. Cei mai fericiti am fost, insa, noi – utilizatorii finali, pentru ca aveam de ales.
Trei ani de la liberalizare
Pierderea monopolului de catre Romtelecom a condus la anumite schimbari in piata telefoniei fixe, insa nu dramatice. Catalin Scarlat (Marketing Manager Euroweb Romania) este de parere ca "Romtelecom, la adapostul a peste 95% din piata, nu a redus in mod substantial tarifele pentru destinatiile "atacate" pentru a declansa, astfel, adevarata competitie.
El a operat doar cateva cosmetizari de preturi si a lasat operatorii alternativi sa creeze, practic, o piata separata."
Ne aflam, deci, in situatia in care piata concurentiala exista doar teoretic. Indicele de doar 5% din piata telefoniei fixe, castigat de operatorii alternativi in trei ani de zile, ne indreptateste sa afirmam acest lucru.
Pe de alta parte, "cotei de sub 5% (marketshare) din totalul utilizatorilor de telefonie fixa aflati in retelele operatorilor alternativi, ii corespunde un procent superior, de peste 10% din piata, in ceea ce priveste valoarea apelurilor efectuate (valueshare)", afirma Catalin Scarlat (Euroweb).
Calin Nistor (Director BD & Marketing – DialTelecom) considera ca liberalizarea pietei a contribuit la cresterea dinamismului acesteia si ca "precum orice schimbare majora pe o piata importanta, a adus cu sine turbulenta dar si oportunitati, confuzie dar si multe sperante, intrebari dar si o multitudine de solutii." Faptul ca Romtelecom a pierdut monopolul reprezinta, in opinia lui Calin Nistor
(DialTelecom), o oportunitate pentru operatorii alternativi de a-si dezvolta infrastructuri proprii de comunicatii si de a oferi servicii competitive. Dinamismul pietei este caracterizat, in cateva cuvinte: "Multi au intrat in piata, (relativ) multi au ramas si… culmea, multi inca intra sau isi anunta intrarea!", adauga sursa citata.
Roxana Patrascu (Director Telefonie MediaSat) sustine ideea potrivit careia Romtelecom inca detine cea mai mare parte din piata, insa considera ca tendintele de dezvoltare ale segmentului de telefonie fixa alternativa sunt pozitive, "asteptandu-se ca, in acest an, cota de piata sa se dubleze."
Asadar, cei trei ani de la liberalizare nu au adus, inca, schimbari majore in piata comunicatiilor fixe. Romtelecom a pierdut insignifiant din numarul de abonati in fata operatorilor alternativi.
Totusi, potrivit cifrelor furnizate de ANRC, traficul de voce realizat prin retelele operatorilor alternativi a cunoscut cresteri importante la finalul lui 2004 fata de 2003, ceea ce constituie o premisa de succes pentru evolutia ulterioara a pietei serviciilor de telefonie fixa alternativa.
38,70 de procente din piata apelurilor internationale, detinute de operatorii alternativi
Chiar daca in privinta traficului de voce national, Romtelecom este inca lider detasat, in ce priveste piata apelurilor internationale, operatorii alternativi detin deja o cota impresionanta, conform cifrelor ANRC: 38,70%.
Este interesant de vazut, deci, de ce utilizatorii isi indreapta atentia catre operatorii alternativi atunci cand vor sa efectueze apeluri internationale si catre Romtelecom cand e vorba de apeluri nationale.
Catalin Scarlat (Euroweb) identifica doua cauze: "prima este reprezentata de marginile uriase pe care operatorul dominant le-a practicat si inca le practica pentru apelurile internationale, acest lucru creand operatorilor alternativi atat posibilitatea de a fi extrem de competitivi din punct de vedere al tarifelor, cat si ocazia de a realiza o profitabilitate cat mai mare pentru destinatiile de apel pentru care isi ofereau, initial, serviciile.
Al doilea element este un compus de factori: rezistenta operatorilor dominanti in ceea ce priveste realizarea proceselor de interconectare cu noile retele si, pe de alta parte, flexibilitatea si operativitatea operatorilor externi – ambii factori conducand la dezvoltarea mult mai rapida a competitivitatii reale in segmentul apelurilor internationale."
Calin Nistor (DialTelecom) apreciaza ca imediat dupa liberalizare, piata de apeluri internationale a constituit principalul target al operatorilor alternativi si ca, in urma progreselor inregistrate atat din punct de vedere tehnologic, cat si legislativ, gama de servicii oferite de operatorii alternativi s-a largit, ulterior, si in sfera nationala.
El este de parere ca "operatorii alternativi sunt atractivi pe partea de apeluri internationale datorita conexiunilor directe pe care le au cu marii operatori internationali, putand sa ofere tarife competitive.
In schimb, apelurile nationale depind de tarifele de interconectare impuse, iar operatorii alternativi sunt limitati de lipsa retelei de acces pana la utilizatorii finali, fapt care nu le permite tarife la fel de mici."
Roxana Patrascu (MediaSat) este de aceeasi parere cu Calin Nistor (DialTelecom) in ce priveste faptul ca "majoritatea firmelor au lansat, initial, serviciile de telefonie internationala, facandu-se o intensa promovare a cartelelor pre-platite pentru acest serviciu", abia ulterior, operatorii alternativi indreptandu-si atentia catre piata nationala.
Faptul ca reducerile pentru apelurile internationale efectuate prin operatorii alternativi fata de Romtelecom, depasesc 50%, sunt principala cauza pentru cota de piata de 38,70% detinuta de operatorii alternativi pe acest segment.
Cristian Copilau (Marketing Manager GTS Telecom) explica diferentele intre costurile de apel: "atunci cand un apel se genereaza si se finalizeaza in aceeasi retea (nu conteaza operatorul), costul traficului este complet gestionat de cel care detine reteaua.
In cazul in care apelul se termina in reteaua altui operator, peste costul initial (de originare a apelului), se adauga si cel de interconectare dintre cei doi operatori, care se va regasi in factura clientului." Tot potrivit lui Cristian Copilau, principala cauza pentru care utilizatorii isi indreapta atentia catre operatorii alternativi cand vine vorba de apeluri internationale este data de
"tarifele net inferioare fata de Romtelecom, indiferent de tehnologia folosita: VoIP sau telefonie clasica, comutata."
Fie ca si-au orientat atentia pe piata apelurilor internationale, fie ca au interconectari cu principalii operatori internationali, fie doar ca apelurile internationale sunt mult mai profitabile decat cele nationale (motivatie pe care nici un respondent nu a amintit-o), cert este ca operatorii alternativi reprezinta o concurenta reala pentru Romtelecom in ce priveste acest segment.
Noi nu putem decat sa ne bucuram fiindca o concurenta apriga se finalizeaza cu oferte din ce in ce mai bune pentru utilizatorii finali.
Convingeti-ma ca telefonia alternativa e buna!
Ne-a interesat sa aflam care sunt, in opinia operatorilor alternativi, avantajele aduse de utilizarea serviciilor lor. De aceea, le-am adresat urmatoarea intrebare: "Daca ar trebui sa convingeti un potential client, complet necunoscator al solutiilor alternative de telefonie fixa, care ar fi principalele beneficii pe care i le-ati prezenta?"
Stati linistiti ca nu am uitat nici de punctele in minus ale acestor servicii, desi doar Catalin Scarlat (Euroweb) a vorbit si despre acestea.
Asadar, pe lista beneficiilor, Cristian Copilau (GTS Telecom) ar pune un singur lucru: "aceeasi calitate cu care utilizatorul este obisnuit, la tarife mai mici."
Calin Nistor (DialTelecom) considera ca principalele beneficii ale serviciilor oferite de compania pe care o reprezinta, sunt: "tarifare la secunda din primul moment, tarife flexibile in functie de nevoi, utilizarea, exclusiv, a tehnologiilor mature, cu calitate dovedita si sustenabila.
Calitatea serviciului este asumata contractual prin SLA – Service Level Agreement si este sustinuta de activitatea echipei de Relatii cu Clientii, care preia imediat apelurile acestora si gaseste intotdeauna solutii rapide."
Roxana Patrascu (MediaSat) pune pe primul loc in topul beneficiilor "economiile importante pe care utilizatorii le fac in bugetul de comunicatii.".
De asemenea, "flexibilitatea in relatia cu clientul si o buna comunicare cu acesta sunt beneficiile inerente achizitiilor de la furnizori mai mici – operatorii alternativi avand organizatii reduse ca dimensiuni, comparativ cu Romtelecom", adauga ea.
Nu in ultimul rand, Catalin Scarlat (Euroweb) contureaza o lista echidistanta de avantaje si dezavantaje ale serviciilor oferite de operatorii alternativi. Astfel, pe lista plusurilor se afla: "pretul (abonamente lunare si tarife pe minut mici); servicii de retea (CLIP/CLIR, CW/CH, CF, Call Screening, Voice Mail, lista detaliata a convorbirilor online, Personal Address Book etc.
– unele inexistente in reteaua Romtelecom, altele care necesita un abonament lunar aditional); alte servicii pe care unii operatori, cum este Euroweb, le ofera in baza abonamentului de telefonie fixa - videotelefonie, cont e-mail etc."
In ce priveste minusurile, Catalin Scarlat este de parere ca "cel mai greu e sa convingi utilizatorul sa isi schimbe numarul de telefon, prefixul 031 sau 03AB starnind, in continuare, nedumerire. In aceasta privinta, ANRC ar fi putut sa-si faca treaba mai bine.
In plus, multe dintre centralele de institutie existente (PBX) nu au implementat aceste rute (031 si 03AB), o parte din utilizatori tragand concluzia eronata ca serviciile alternative de telefonie nu functioneaza in anumite zone.
Un alt minus il constituie stabilitatea mediului de acces pana la abonat si asigurarea calitatii convorbirilor telefonice (in 99% din cazuri transportul este IP, pe aceeasi infrastructura oferindu-se si servicii de date/Internet).
Utilizarea circuitelor existente Romtelecom (in baza ORA) este, practic, imposibila in multe din cazuri ca urmare a fragmentarii buclei locale de catre Romtelecom prin introducerea unor noi elemente de infrastructura in reteaua proprie (ONU – Optical Network Unit)."
Detinand toate elementele enumerate anterior, ramane sa decideti dvs. incotro inclina balanta: catre punctele forte sau catre dezavantajele serviciilor oferite de operatorii alternativi. Noi continuam "periplul" nostru cu informatii despre companiile de telefonie fixa alternativa, tehnologiile folosite si detalii despre efectuarea apelurilor.
Raportul persoane fizice/persoane juridice ca abonati ai operatorilor alternativi
Catre ce segment de utilizatori isi indreapta atentia operatorii alternativi? Conform statisticilor, sub 10% dintre abonati sunt persoane fizice, restul de 90% fiind reprezentat de companii. Care e explicatia acestui raport? Sa vedem.
Catalin Scarlat (Euroweb) apreciaza ca "volumul traficului din cadrul unei companii este mult mai mare decat acela generat de o persoana fizica. De aceea companiile sunt tinte mult mai atractive pentru operatorii alternativi decat utilizatorii clasici.
In plus, valoarea investitiei in ceea ce priveste conectarea unui client-companie in reteaua unui operator se recupereaza incomparabil mai rapid decat in cazul unei persoane fizice."
De aceeasi parere este si Cristian Copilau (GTS Telecom) care sustine faptul ca traficul de voce este generat, in mediul de afaceri, in timpul orelor de program. In plus, "GTS Telecom ofera servicii, exclusiv, pe piata de business. In acest moment nu avem o oferta pentru piata rezidentiala, nici pentru servicii de telefonie, nici pentru servicii de comunicatii de date sau Internet."
Acelasi lucru este valabil si in cazul Dial Telecom si MediaSat, operatori care se adreseaza segmentului Corporate.
Toti respondentii au afirmat ca abonatii companiilor pe care le reprezinta sunt 100% activi, adica realizeaza cel putin 1 minut de trafic in decursul unei luni.
Tehnologiile de comunicatii folosite si avantajele lor
Serviciile alternative de telefonie fixa sunt furnizate, de regula, prin tehnologii ca: VoIP (Voice over IP) si TDM (Time Division Multiplexing). In privinta superioritatii unei anumite tehnologii, Calin Nistor (DialTelecom) considera ca "tehnologia digitala clasica TDM asigura o calitate net superioara tehnologiei VoIP deoarece utilizeaza fluxuri dedicate de transmisii de date."
Pe de alta parte, tehnologia VoIP care sta la baza serviciilor oferite de Euroweb Romania, foloseste protocolul de transmisie SIP (Session Initiation Protocol) si metoda de adresare a abonatilor realizata cu ajutorul ENUM. Ambele tehnologii fac parte din specificatiile tehnice si de retea ale telefoniei mobile UMTS (3G), ceea ce constituie o buna premisa pentru un serviciu de calitate.
Potrivit lui Catalin Scarlat (Euroweb), beneficiile serviciului de telefonie Eurovoice, aduse utilizatorului sunt: "Datorita SIP (protocol rutabil in Internet), reteaua Eurovoice egal Internet, ceea ce ofera utilizatorului o arie de acoperire globala pentru serviciile oferite. In acelasi timp, apelurile sunt gratuite si nelimitate in retea (fie ca este vorba de apel-voce sau de video, fax etc.).
Datorita mecanismelor bazate pe ENUM, utilizatorul Eurovoice poate sa apeleze gratuit orice retea din lume care foloseste aceeasi tehnologie ENUM (in prezent, in faza de productie in Austria si Polonia)."
Ce trebuie sa stiu despre VoIP?
Avand in vedere ca tehnologia VoIP (Voice over IP) este cea mai frecvent utilizata la nivel mondial, ne-a interesat sa dezbatem, pe larg, acest subiect.
Ce latime de banda este necesara pentru a purta o conversatie telefonica la standarde optime de calitate? Ce alte echipamente trebuie sa instalati pentru a beneficia de telefonia VoIP? Cat de sigura este o convorbire telefonica "over the Internet"? Sunt cateva intrebari pe care le-am adresat operatorilor alternativi.
Cristian Copilau (GTS Telecom) apreciaza ca, in primul rand, trebuie luate in calcul elementele care asigura functionalitatea corecta a serviciului.
Acestea sunt: "largimea de banda suficienta, continuitatea si stabilitatea furnizarii serviciului – adica lipsa intreruperilor –, timp de raspuns constant (de preferat, mic), variatii zero ale intarzierii pachetelor pe retea." Implementarea unui serviciu de telefonie peste Internet "atrage cresterea largimii de banda a serviciului de comunicatii deja instalat, cu o valoare dependenta de gradul de
compresie al vocii pe retea si de numarul de «voci» simultane dorite de client. Echipamentele instalate sunt in functie de tipul de serviciu oferit, de centrala telefonica a clientului etc. Asadar, pentru VoIP, nu conexiunea la Internet este punctul critic al serviciului de voce, ci modul in care operatorul gestioneaza traficul pe bucla locala si traficul total pe reteaua sa.
In mod normal, intregul trafic de voce, atat pe circuitul de bucla locala al clientului, cat si pe reteaua operatorului, trebuie prioritizat in raport cu restul de trafic (de date)", adauga Cristian Copilau.
In ce priveste valoarea absoluta a intarzierii cu care ajunge semnalul de la un capat la celalalt, tot Cristian Copilau arata ca aceasta nu conteaza foarte mult, ci important este ca aceste intarzieri sa fie constante. "Chiar daca vorbim in China, prin satelit, daca intarzierile sunt constante, interlocutorii se vor intelege perfect.
Dar daca traficul de voce nu este prioritizat, iar intarzierile au variatii mari, atunci apar pierderi de pachete care genereaza intreruperi, "voce metalica" sau ecou."
Potrivit lui Calin Nistor (DialTelecom), utilizatorii serviciului de telefonie digitala hibrida TDM-VoIP ai companiei pe care o reprezinta, nu au motive de ingrijorare. Asta pentru ca "serviciile DialTelecom sunt oferite, exclusiv, clientilor conectati la reteaua noastra IP.
Astfel, noi suntem cei care asigura banda necesara pentru un sunet de calitate, iar clientul nu trebuie sa se preocupe decat de utilizarea serviciului. Noi furnizam solutia la cheie, iar clientul trebuie sa aiba aparatele telefonice clasice sau centrala de birou. Asadar, el nu trebuie sa asigure o conexiune la Internet de o anumita viteza ci doar sa fie clientul nostru", afirma Calin Nistor.
In privinta transmiterii pachetelor de voce "over the Internet" si, deci, a securitatii acestora, Calin Nistor precizeaza: "Pachetele de voce sunt transmise "over DialTelecom IP Network" si nu "over the public net". Mai mult, fiind o conversie voce-date, exista o codare conform unui protocol (MGCP) si unui codec (G729, G711 etc.) care asigura securitatea transmisiei."
La MediaSat, "protectia convorbirilor telefonice este asigurata de securizarea porturilor de acces la reteaua VoIP", potrivit Roxanei Patrascu. Legat de echipamentele necesare sau upgrade-ul de banda pentru conexiunea Internet, Roxana Patrascu afirma ca "in cazul unor rate de compresie foarte bune, necesarul de banda poate ajunge si la 12 kbps, o rata foarte mica de transfer de date.
In cazul conectarii la reteaua mediaSat, utilizatorul nu are nevoie de nici un echipament special, linia telefonica fiind similara liniei de la Romtelecom (se conecteaza normal in telefonul obisnuit sau in centrala telefonica pe care clientul o detine)."
Catalin Scarlat (Euroweb) explica securitatea transmisiei in sistemele VoIP: "Pachetele se pot transmite pe rute separate din reteaua IP intre locatiile apelantului si destinatarului, ca urmare recompunerea mesajului este dificil de realizat, aproape imposibil.
Cu atat mai mult cu cat in anumite formule tehnice de realizare ale unor sisteme VoIP (cum este varianta bazata pe SIP), interceptarea este imposibila deoarece pachetele de date care compun convorbirea telefonica nici macar nu tranziteaza «centrala» operatorului, ca atare un eventual echipament de interceptare nu ar avea unde sa fie instalat si ar fi inutil in cazul unui asemenea scenariu.
In cazul celorlalte sisteme VoIP, exista terminale care codeaza convorbirea telefonica, utilizand algoritmi de criptare speciali care fac decodarea anevoioasa, daca nu chiar imposibila."
Bete in roate?
De curand s-a iscat "razboiul stalpilor", dupa cum l-a numit presa. Este vorba de decizia Romtelecom de a interzice accesul cablistilor si, implicit, al ISP-istilor pe stalpii aflati sub jurisdictia sa. Lucrul acesta restrictioneaza cresterea penetrarii serviciilor Internet si, deci, a telefoniei pe Internet.
Romtelecom argumenteaza aceasta decizie prin faptul ca stalpii nu au fost proiectati pentru a sustine infrastructura altor retele, in cazul unor avarii ale cablurilor Romtelecom interventia se face mai dificil din cauza aglomerarii de cabluri si ca s-au constatat conectari frauduloase, mai greu de identificat tot din cauza aglomerarii de cabluri pe stalpi. Cum comenteaza, insa, operatorii alternativi aceasta decizie?
Catalin Scarlat (Euroweb) considera ca "decizia Romtelecom este, fara indoiala, anti-concurentiala, dar stalpii Romtelecom au o pondere foarte mica in zona urbana (cea in care se asteapta cresterea penetrarii serviciilor Internet, respectiv VoIP), deci decizia lor nu va avea un impact semnificativ asupra VoIP pe termen scurt si mediu."
Calin Nistor (Dial Telecom) comenteaza: "Sunt multe de spus in aceasta privinta.
Acest conflict mocneste de ceva timp in industria comunicatiilor electronice, dar speram ca ANRC va fi un bun arbitru si va reusi sa medieze acest conflict.Primele masuri anuntate – reglementarea accesului la infrastructura asociata (stalpi, canalizari etc) - vor face lumina in acest subiect si vor asigura o competitie bazata pe servicii si preturi si nu pe accesul discriminatoriu la infrastructura."
Cristian Copilau (GTS Telecom) este de parere ca "problema stalpilor nu este cea mai grava. Conform legii, Romtelecom nu este operator dominant pe piata stalpilor.
Romtelecom va continua, insa, razboiul, deja lansat, al preturilor prin care vizeaza operatorii care nu-i folosesc infrastructura, iar sub pretextul modernizarii retelei, fostul monopolist va continua sa izoleze locatiile in care este obligat sa asigure spatiul de colocare si acces la reteaua de cupru liberalizata.
Prin intercalarea de ONU (Optical Network Unit), nementionate in lege si dispuse, pur si simplu pe strada, bucla locala liberalizata dispare, facand, in multe cazuri, legea inaplicabila si imposibil accesul operatorilor alternativi la infrastructura pe care pot lansa si implementa servicii alternative de voce si date."
Roxana Patrascu (MediaSat) adopta o pozitie neutra, considerand ca "acest aspect ar trebui reglementat de catre ANRC."
Prezent si viitor
Potrivit cifrelor furnizate de ANRC, in prezent, doar 3-maxim 5% din piata apelurilor de voce nationale sunt efectuate prin retelele operatorilor alternativi. Ceea ce se traduce printr-o cifra nu foarte spectaculoasa, mai ales avand in vedere perioada de aproape trei ani de la liberalizarea pietei.
Cauzele acestui procent mic sunt multiple: pe de o parte operatorii alternativi si-au indreptat atentia catre piata apelurilor internationale in prima faza, neglijand piata locala, pe de alta parte "piata nu a ajuns inca la un nivel maxim de cunoastere privind ofertele operatorilor alternativi. Exista inca reticenta", este de parere Calin Nistor (DialTelecom).
Catalin Scarlat (Euroweb) considera ca "procentul comunicat de ANRC este subevaluat. Eu cred intr-un procent de aproximativ 10% in prezent, cu sanse de a se dubla in urmatorii 2-3 ani", adauga el.
Si Roxana Patrascu (MediaSat) este optimista in ceea ce priveste viitorul telefoniei fixe prin operatorii alternativi, fiind convinsa de dublarea cotei de piata chiar in cursul acestui an.
Cristian Copilau (GTS Telecom) crede ca "traficul va creste pe masura ce numarul de abonati ai operatorilor mobili de telefonie va creste si pe masura ce tarifele de interconectare vor scadea."
Concluzii
Chiar daca ponderea apelurilor nationale efectuate prin operatorii alternativi nu este inca foarte mare, faptul ca, cel putin teoretic, liberalizarea a avut loc reprezinta un prim pas important catre o piata concurentiala.
Evolutia acesteia depinde, in mare masura, de capacitatea de investitie in infrastructura si de cresterea ratei de penetrare a serviciilor de voce de catre operatorii alternativi. Depinde, insa, si de masurile care sa stimuleze fair play-ul intr-un mediu concurential.
