'Codul lui Mungiu' mai dur decat "Codul lui DaVinci"

de     Cotidianul
Luni, 5 decembrie 2005, 0:00


Cu sala arhiplina, asa s-a jucat la Iasi piesa „Evanghelistii". Pentru prima oara Biserica Ortodoxa Romana si cea Catolica si-au dat mina pentru o idee: aceea de a condamna pentru blasfemie piesa Alinei Mungiu Pippidi.

Dupa cum chiar autoarea o spune, „Evanghelistii" se vrea o piesa despre libertatea cuvintului. Subiectul este plasat intr-o academie greceasca din Asia Mica aflata sub guvernare romana, intr-o lume libera, usuratica si toleranta. Existenta usoara a lui Cherintos, profesor de filosofie, si a celor patru discipoli ai sai se schimba cind un nou client intra in viata lor.

Sectantul Pavel, insetat de putere

Clientul nu este altul decit apostolul Pavel, care le cere lui Cherintos si celor patru discipoli - Ioan, Luca, Marcu si Matei - sa scrie in patru variante povestea unui profet evreu.

Apostolul Pavel, infatisat ca un om animat de dorinta de putere, ca un lider al unei „secte" ce vrea sa cucereasca paginismul, este insotit de un povestitor-profet, blind si inofensiv, care mai tirziu se dovedeste a fi chiar Iisus Hristos. Cherintos si cei patru evanghelisti accepta sa scrie povestea profetului in schimbul unei sume de bani, care-l va scapa pe maestru si academia sa de faliment.

Scena „tare" cu Maria Magdalena si Iisus

Urmeaza scene biblice esentiale, reconstituite intr-un stil avangardist. Elena, iubita lui Cherintos, intra in rolul Mariei Magdalena care, in viziunea Alinei Mungiu Pippidi, are o relatie amoroasa chiar cu Iisus. Scena spalarii cu lacrimi a picioarelor lui Iisus are o incarcatura erotica apasata, Maria Magdalena incepind de la degetele lui Iisus si terminind sus, intre picioarele lui.

La fel si scena taierii capului Sfintului Ioan Botezatorul, dus pe un taler de o printesa pe jumatate dezbracata. Inclusiv imaginea Fecioarei Maria este redata neconventional: atunci cind unul dintre evanghelisti intreaba ironic: „Cum, o fecioara sa dea nastere unui prunc?", in fundal apare mama lui Iisus, goala pusca.

In dialogul personajelor, autoarea foloseste un limbaj libertin, plin de ironie. La intrebarea: „Esti imparatul iudeilor?", urmata de replica lui Iisus: „Cine, eu?", Pilat, procuratorul roman, spune: „Cine, eu?! Ei, hai, n-o mai face pe prostul". Sau, ca exemplu, un alt fragment dintre aceleasi doua personaje: „Ce cauti in Ierusalim?", intreaba Pilat.

„Am venit la tine sa ma rastignesti", raspunde Iisus, urmat de replica procuratorului: „Eu nu sint pus aici sa rastignesc pe cine am chef".

Iisus este injunghiat de Pavel

In piesa lui Pippidi, Iisus este prezentat ca un profet care nu facea minuni. „Sa invie mortii si sa mearga pe ape", este comanda pe care o da Pavel celor patru evanghelisti care trebuia sa creioneze portretul lui Iisus. La intrebarea unuia dintre cei patru evanghelisti: „Cum, nici macar nu merge pe apa?", Pavel da replica: „Nu, nu mergea (…), dar asa este scris in cartea sfinta".

Miracolele biblice sint ironizate de autoare. Apostolul Ioan face o falsa demonstratie cum ca si el ar putea merge pe apa. Piesa aduce modificari ale unor momente esentiale din Noul Testament. Astfel, nu Iisus este cel rastignit, ci Baraba, iar la Cina cea de Taina participa inclusiv Maria Magdalena. De altfel, piesa se incheie cu Cina cea de Taina si nu cu rastignirea si invierea lui Iisus.

Apostolii mor otraviti de Pavel care, inainte de caderea cortinei, il injunghie pe Iisus. Iar replica finala o da maestrul Cherintos, nu Iisus: „Deseara ne vedem cu totii in rai".

Articol integral in Cotidianul


















46 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi