cind sint intrebati despre afacerile in care sint implicati. De 16 ani se tot fac greve in Romania, insa niciodata simplii sindicalisti nu au fost platiti de sindicate pentru zilele nelucrate. Fie au ramas cu banii pierduti, fie i-a platit statul.

Anul acesta, doua greve generale au afectat Romania: a ceferistilor, din iunie-iulie, si a dascalilor, din noiembrie. Prima a durat 23 de zile, a doua 21 de zile. Pentru perioadele in care n-au lucrat, nici ceferistii, nici profesorii nu pot primi bani de la stat. Chiar daca guvernul ar vrea sa le dea, nu-i permite legea.

Pentru dascali s-a gasit o solutie pentru a-si primi lefurile intregi, prin recuperarea orelor pierdute, in rastimp de citeva luni. Ceferistii ar fi trebuit sa primeasca diferenta de salariu dintr-un fond de greva al sindicatelor. Asa este in Occident si asa ar putea sa fie si in Romania, daca marile confederatii sindicale s-ar ingriji sa faca rost de fonduri.

Insa, din cele trei cele mai importante confederatii sindicale, CNSLR-Fratia, BNS si Cartel Alfa, doar ultima are un fond de greva, dar de care nu se atinge pina in 2007.

Sute de miliarde date pe benzina si pe telefoane

In Romania lucreaza in jur de 4.755.000 de salariati. Dintre acestia, peste trei milioane sint membri de sindicat, care cotizeaza lunar cu 1% din leafa catre organizatie. Potrivit Institutului National de Statistica, salariul mediu net actual in Romania este de 7,4 milioane de lei vechi.

Un calcul scurt ne arata ca cei peste trei milioane de sindicalisti alimenteaza lunar conturile organizatiilor sindicale cu 222 de miliarde de lei vechi.

Potrivit spuselor liderilor sindicali, 80% din suma (178 miliarde de lei vechi) este incasat de catre organizatiile din fabrica si de catre federatii, iar restul de 20% (44 miliarde de lei vechi) ajunge in conturile celor patru mari confederatii sindicale din Romania: CNSLR-Fratia, Cartel Alfa, BNS si CSDR.

Anual, sumele se ridica, la nivelul actual, la 2.136 de miliarde de lei vechi pentru sindicatele simple si federatii, respectiv la 528 de miliarde de lei vechi, pentru cele patru confederatii sindicale. Banii sint folositi pentru chirii, salarii, benzina, telefoane si altele care tin de functionarea organizatiilor.

Sindicatele de baza dau o parte din cotizatie inapoi membrilor sub forma de cadouri (de 8 Martie si de Craciun) sau de ajutoare sociale, atunci cind sindicalistului i se intimpla un necaz in familie.

La nivel de confederatie, diferenta din cotizatie nu se mai intoarce in nici un fel la sindicalistul simplu, desi in cei 15 ani care au trecut de la infiintarea marilor confederatii sindicale acestea au strins importante sume de bani pe care le-au investit in diverse afaceri.

Profesorii au ramas cu buza umflata

Ultima greva generala de amploare a avut loc in invatamint si s-a incheiat recent. Potrivit legii, statul nu achita salariile profesorilor grevisti pentru cele 21 de zile nelucratoare. Conform intelegerilor dintre guvern si liderii sindicali, profesorii isi vor primi banii inapoi treptat, in citeva luni, dupa ce vor recupera materia care n-a fost predata la clase.

Nici una dintre cele patru federatii din invatamint nu are constituit fond de greva, iar confederatiile la care sint afiliate nu le vor da nici un ban pentru a achita macar o parte din lefurile cadrelor didactice. In 2000, profesorii au fost in greva generala cinci saptamini.

Nici chiar dupa un conflict de o asemenea amploare sindicatele din invatamint nu s-au capacitat sa adune bani pentru fondul de greva.

Sindicalistii nu stiu ce face organizatia cu cotizatia lor

Marius Nistor, liderul Federatiei din invatamint afiliata la CNSLR-Fratia, nu are constituit fond de greva si nici de la confederatie nu a primit bani. „Un fond de greva este imposibil de facut. In Romania, sindicalistii cotizeaza doar 1% din leafa. Afara, organizatiile sindicale cistiga din activitati conexe", spune Nistor.

Catalin Croitoru, liderul Federatiei Educatiei Nationale - afiliata la confederatia amintita mai sus - ne-a declarat ca nu are nici o idee in legatura cu „ceea ce face conducerea confederatiei cu banii din cotizatii". „Ei (conducerea CNSLR-Fratia - n.r.) nu fac nimic pentru noi, in schimbul cotizatiei pe care noi o platim.

Confederatia a pus mina pe patrimoniul fostului UGSR, dar noi nu stim nimic despre ce se intimpla cu profitul", spune Croitoru.

Afacerile liderilor, pe circa sindicalistilor

Cotizatiile pretins mici ale membrilor de sindicat au stat la baza fie a unor afaceri de succes, fie a unor falimente rasunatoare. Si unele, si altele au fost derulate de liderii marilor confederatii. Principalii finantatori au ramas masa de manevra.

CNSLR-Fratia ar putea avea totusi sume importante la dispozitie, daca n-ar fi dovedit o suspecta nepricepere in gestionarea patrimoniului.

De pilda, potrivit unui raport al comisiei de verificare financiara interna din 2003, confederatia a dat, pe 30 aprilie 2002, in chirie firmei Palace - Timisoara, a lui Ovidiu Tender, un complex hotelier din Bucuresti (casa Negropontes) cu 6.000 de dolari pe luna. Contractul de inchiriere a fost incheiat pe 15 ani.

Suma a fost considerata foarte mica de comisia de control, care a propus renegocierea contractului. In plus, Palace nu platise chiria pe lunile mai si iunie 2002.

Un alt contract dezavantajos pentru CNSLR-Fratia a fost semnat de liderii acesteia, pe 5 iunie 2002, cu SC Flora Intercom Bucuresti (apartinind lui Danut Ababi si lui Dumitru Ababei). Confederatia a dat in chirie Strandul Floreasca (cu restaurant, birouri, depozite, parcare) pe 2.500 de dolari lunar. In contract s-a prevazut ca plata chiriei sa se faca dupa „un termen de gratie de sapte luni".

CNSLR-Fratia, rateuri dupa rateuri

CNSLR-Fratia a deschis mai multe firme, in tentativa de a face bani, dar fara succes. Eurosind-Turism, fondata de confederatie in 2003, nu a avut activitate; Transind - creata cu alte doua organizatii sindicale in 1992 - este in lichidare. Sindagrement SRL - o firma de turism - a fost vinduta pe 800 de dolari lui Ovidiu Tender, in 2002.

Cea mai pregnanta amintire a lasat-o insa Fracom SRL, firma 100% a CNSLR-Fratia, prin care Pavel Todoran, liderul de atunci al organizatiei, a incheiat, in 1995, o afacere dezastruoasa cu Daewoo Electronics. Fracom a primit un milion de televizoare coreene, pe care trebuia sa le vinda in rate, dar fara garantii in Romania.

Marfa a fost garantata cu proprietati imobiliare ale confederatiei in valoare de 20 de milioane de dolari. Televizoarele nu s-au prea vindut, iar CNSLR-Fratia a ramas datoare catre Daewoo cu trei milioane de dolari. Pavel Todoran este deputat PSD din 2000.

CNSLR-Fratia isi permite sa dea rateuri pentru ca ii vin destui bani din Sind Romania, unde are 37% din actiuni. Sind Romania SRL administreaza baza turistica a fostei organizatii sindicale comuniste UGSR, adica cel mai mare portofoliu hotelier din tara. La Sind Romania mai au actiuni si Cartel Alfa (28%), BNS si CSDR (cite 17,5%).

Firma a avut in 2004 o cifra de afaceri de 794 de miliarde de lei si un profit de 38 de miliarde de lei.

Un tun financiar cu aparenta social-democrata

Tot in ograda CNSLR-Fratia se deruleaza o afacere de zeci de milioane de dolari, dar nu cu totul in beneficiul sindicalistilor. Si nici nu alimenteaza vreun fond de greva. Este vorba despre operatiunea Petromservice, pusa la cale, condusa si livrata unui off-shore cipriot de catre Liviu Luca, liderul sindicatelor din Petrom si prim-vicepresedintele CNSLR-Fratia.

In 2002, Liviu Luca s-a folosit de pretextul salvarii a 22.000 de angajati ai Petrom de la concediere, pentru a pune mina pe monopolul service-ului in domeniul petrolier. Atunci, prin intermediul Asociatiei Salariatilor din Petrom, Luca a fondat Petromservice, firma care a preluat 22.000 de salariati ai Petrom si care a externalizat activitatea de service a companiei petroliere.

In citiva ani, Petromservice si-a diversificat aria de activitate, investind pina si in presa. Trustul media al Petromservice a reunit ziarele „Ziua", „Gardianul" si „Telegraful de Prahova", Radio Total, precum si posturile de televiziune Alpha TV si Realitatea TV.

In Consiliul de Administratie al Realitatea TV, Luca i-a cooptat si pe liderii celor cinci confederatii sindicale reprezentative la nivel national: CNSLR-Fratia, Cartel Alfa, BNS, CSDR si Meridian. In acest fel, a incercat acreditarea ideii ca Realitatea TV este o televiziune a tuturor sindicatelor.

Recent, prin majorari succesive de capital, la care nu au participat, sindicalistii lui Luca au pierdut controlul la Petromservice in favoarea Elbahold Limited, un off-shore cipriot, care detine acum peste 49% dintre actiuni. Petromservice a avut anul trecut o cifra de afaceri de 11 mii de miliarde de lei si un profit de 714 miliarde de lei.

Sindicalistii lui Luca mai au insa si alte afaceri grele. Federatia Sindicatelor din Petrom detine 16,3% din Romexterra Bank si 48,99% din Societatea de Asigurari de Viata „Delta Asigurari", unde actionar majoritar este Tabor Projects Limited.

Cartel Alfa, bani din tichete de masa si asigurari

Cartel Alfa este singura grupare sindicala care lucreaza pentru un fond de greva, care va putea fi folosit insa abia din 2007. Cartel Alfa, condus de Bogdan Hossu, face bani din tichete de masa. Organizatia detine 9,5% din actiuni (insemnind aproximativ 4,5 miliarde de lei) din „TS Ticket Service" SA, firma infiintata in 1998, care tipareste tichetele de masa.

Actionar majoritar este compania franceza „Accor" SA (81,5%). Cartel Alfa a mai fondat, in 1999, si o Societate de asigurare si reasigurare „Viitorul", impreuna cu olandezii de la „TBI Romania BV" (89,97%). Cartel Alfa detine si aici 9% din actiuni. Cu participari de 0,01%, pot fi gasiti ca actionari Bogdan Iuliu Hossu, Sorin Petru Dandea si Romulus Preda Nita.

Citesete articolul integral in Cotidianul

George Lacatus, Claudiu Tirziu