VRAJITORUL, de Vladimir Nabokov

colectia Cartea de pe noptiera

traducere din engleza de Luana Schidu

Nabokov a scris Vrajitorul in 1939, pe cand se afla inca la Paris. Foarte curand dupa aceea, a plecat in Statele Unite si a uitat de aceasta nuvela, pe care o descrie, douazeci de ani! mai tarziu, cand o regaseste intamplator printre hartiile lui, drept "prima pulsatie a Lolitei", remarcand ca titlul anticipeaza motivul "vanatorului vrajit" din celebrul roman Lolita de mai tarziu.

Protagonistul - fara nume, ca de altfel toate personajele nuvelei - un barbat intre doua varste, lasciv, ironic, farmeca o vaduva stearsa pentru a avea acces la fiica ei de doisprezece ani.

Pofta salbatica se transforma insa in visul unei idile de basm, cu accente amintind de cuplul Lear-Cordelia sau de Scufita Rosie, producand un neasteptat efect suprarealist si un deznodamant diferit de cel din Lolita.

Manusile rosii

MANUSILE ROSII, de Eginald Schlattner

colectia Raftul intai

traducere din germana de Nora Iuga

Dupa Cocosul decapitat, roman ce a facut senzatie in anii trecuti pe plan international, Manusile rosii este o carte la fel de neobisnuita, zugravind povestea unui proces politic care a avut loc! in 1959 la Brasov, pe atunci Orasul Stalin, si a urmat exact modelul "clasic" al proceselor publice staliniste ale anilor '50.

Nu avem insa de-a face numai cu un roman politic, ci si cu unul social, iar uimitorul talent narativ al scriitorului ce s-a nascut si a trait pe pamant ardelean transforma celula unei inchisori politice in locul ideal pentru niste povestiri care sunt atat de captivante, incat uitam cadrul in care se desfasoara firul lor.

Manusile rosii reprezinta un comentariu plin de profunzime si poate de aceea atat de controversat al ororilor ultimului veac, comentariu sumbru, luminat totusi pe alocuri de cerul senin al unei vesele povesti de dragoste si nuantat de o grotesca morala si de un ton pe cat de umoristic, pe atat de nostalgic si de pios.

Eginald Schlattner ramane un mare povestitor al carui limbaj plin de forta se ridica la inaltimea subiectului.

Manualul inchizitorilor

MANUALUL INCHIZITORILOR, de Antonio Lobo Antunes

seria Raftul intai

traducere din portugheza de Micaela Ghitescu

O viziune rece despre regimul dictatorului portughez Salazar, despre mecanismul puterii si fragilitatea unor personaje obsedate sa-si gaseasca un loc intr-o lume care se prabuseste in j! urul lor. Manualul inchizitorilor ilustreaza cruzimea exersata cu nepasare, ordinele date cu dispret profund, ura irationala si cruda, paranoia si amenintarile sinistre ale unui regim dictatorial de dreapta.

Un ministru al lui Salazar, baron local cu puteri depline, aduna in jurul lui personaje pe masura: amante, tovarasi de jaf, patroni care sustin si prada sistemul, medicul politiei politice, militari si conspiratori de salon, bastarzi, slugi, bodyguarzi.

Intr-o societate care este mai mult circ decat teatru, ridicolul si tragicul se aduna si sunt analizate cu o privire ironica ce caricaturizeaza actiunile si comportamentul, profitand pentru a denunta formele inchizitoriale ale puterii.

Un succes urias al autorului portughez in Germania, Franta, Italia, Olanda, Marea Britanie sau SUA, despre o tema cunoscuta multor cititori romani -- un regim autoritar si camarilele care isi dau pe fata depravarea si apucaturile mafiote.

In tara ultimelor lucruri

IN TARA ULTIMELOR LUCRURI, de Paul Auster

seria Raftul intai

traducere din engleza de Alexandra Maria Rusu

O descriere moderna a iadului, facuta de Anna Blume, vanator de obiecte. Totul se intampla intr-un viitor postapocaliptic. Lumea se termina, in absenta lucrurilor, dispar si cuvintele care ! sa le numeasca. Un lucru nu exista decat atata timp cat il privesti. Sau poate se intampla chiar in prezent, iar lumea care agonizeaza e chiar lumea ta. O lunga scrisoare de la sfarsitul lumii.

Scena pe care se misca Anna este o arena violenta in care totul devine marfa, inclusiv moartea, pe care nu o poti cumpara decat prin servicii specializate. Aici este sfarsitul tuturor lucrurilor: trupurile si obiectele au devenit o raritate si pretul este pe masura. O lectura halucinanta, din care iesi fericit ca te poti uita pe geam si lumea -- asa cum o stiai -- nu s-a sfarsit, inca.

Omul si clima

OMUL SI CLIMA, de Lucian Boia

seria Lucian Boia

In Omul si clima, Lucian Boia analizeaza ansamblul teoriilor, scenariilor si psihozelor climatice, din Antichitate pana in zilele noastre, pentru a decripta mecanismul mental si ideologic al acestor constructii si atitudini.

Autorul imparte imaginarul cl! imei in trei categorii: teorii de natura antropologica si psihologica (diversitatea umana se explica prin diferentele de climat), istorica (clima influenteaza dinamica proceselor istorice, ascensiunea anumitor civilizatii, stagnarea sau decaderea altora) si "catastrofica" (imaginarul "sfarsitului lumii", scenariile extinctiei cvasitotale a rasei umane, al caror prototip ramane Potopul).

Lucian Boia nu infirma si nici nu valideaza vreuna din aceste teorii, si mai ales nu incearca sa prezica viitorul. Autorul ne vorbeste, de fapt, despre istoria imaginatiei umane care, de-a lungul timpului, a fost stimulata, contrariata, infuriata sau chiar terifiata de clima.

Prin multiplele reconstituiri ale trecutului si previziuni ale viitorului climatic, omul isi exprima propriile optiuni, temeri si sperante.

Despre Dumnezeu si Om

DESPRE DUMNEZEU SI OM. DIN JURNALUL ULTIMILOR ANI (1907-1910), de Lev Tolstoi

in afara colectiilor

traducere din rusa de Elena Dragusin-Richard

Ultimii ani ai vietii il gasesc pe Tolstoi la mosia de la lasnaia Poliana, traind ca un mujic. Lasase in urma societatea mondena petersburgheza, onorurile, ba chiar si propriul destin literar. Devine un fel de patriarh nonconformist, in r! aspar cu autoritatile laice si cu cele ecleziastice. Ajunsese la o credinta in care putini il puteau urma. Gasise un fel de-a se exprima mai simplu.

Aici, la lasnaia Poliana, in singuratate, sta de vorba cu sine despre Dumnezeu si oameni, iar jurnalul, care l-a insotit permanent, e spatiul unde pune intrebari infinite, unde cauta sa inteleaga si sa se exprime altfel decat o facuse in romane.

Cenzurate in editiile anterioare ale jurnalului - puterea sovietica putea accepta "stilul" lui de mujic, dar nu si spiritul care se impotrivea oricarei revolutii -, aceste meditatii apar acum pentru prima data in traducere romaneasca, la putin timp dupa publicarea lor in Rusia.

Aceasta dragoste care ne leaga

ACEASTA DRAGOSTE CARE NE LEAGA, de Doina Jela

in afara colectiilor

"Avand tenacitatea si intuitia jurnalistului de investigatie, imaginatia, interesul pentru oameni si forta de expresie a prozatorului, plus o sensibilitate feminina bine strunita, astfel incat implicarea afectiva sa nu-i altereze demersul, Doina Jela a alcatuit o carte care nu se poate lasa din mana, de la prima la ultima pagina, desi lectura e durer! oasa pana la insuportabil." (Adriana Bittel)

"Cartea e, s-o spunem din capul locului, efectiv zguduitoare. Talentul narativ a stiut sa smulga din materia sinistra a documentelor stratul ei emotional, reconstituind cu har segmente ale unei tragedii care a fost imensa si de o ticalosie fara seaman. Avem nevoie irepresibila de astfel de carti." (Zigu Ornea)