Majoritatea initiativelor investitionale private au ca scop un interes comercial. Si e firesc sa fie asa. Sunt cazuri, cu atat mai laudabile, cand motivatiei comerciale i se alatura un concept, o intentie culturala.
Este cazul grupului Anador, caruia i se alatura cei cunoscuti astazi in lumea iubitorilor de carte sub numele de Carturesti.
Soseaua Stefan cel Mare a fost si s-a dezvoltat de-a lungul timpului pe intreg parcursul sau ca o artera comerciala. Nimic din ce exista astazi acolo nu mai aduce aminte de istoria locului, cu exceptia Halelor Obor.
Grupul Anador a achizitionat pe strada Vasile Lascar, in imediata vecinatate a intersectiei cu soseaua Stefan cel Mare, teritoriul ocupat pana nu demult de garajele Getax, un loc parasit si trist.
Putini bucuresteni stiu ca aici, pe strada Teilor (cum se numea la 1871), Primaria orasului concesiona acest teren „Societatii Romane de Tramvaie", pe vremea cand tramvaiele erau inca trase de cai.
Tot atat de putin se stie si ca, la 1894, aceeasi societate pune in functiune prima linie de tramvai electrica intre Uzinele Grozavesti si Piata Obor.
Intre tramvaiele cu cai si cele electrice se naste o concurenta acerba care sfarseste, dupa toate regulile, la 1896, intr-o fuziune – „Tramvaiele Unite din Bucuresti".
Mai cunoscuta, pentru generatiile varstnice, este „Societatea Comerciala a Tramvaielor Bucuresti", care preia activitatea vechii societati in 1916 si desfiinteaza ultima linie de tramvai cu cai, linia 9, care circula chiar pe strada Vasile Lascar, in 1929.
Isi dezvolta preocuparile infiintand primele linii de autobuz si capata prin lege, in 1935, exclusivitatea transportului in comun in Bucuresti. Liniile de tramvai se inmultesc, orasul creste, apar alte depouri, iar vechiul sediu incepe sa se ocupe tot mai mult de adapostirea si intretinerea autobuzelor.
Dupa razboi apar initiativele si inovatiile socialiste, care aproape ruineaza „gospodaria chibzuita" Getax. Acestea se sfarsesc in 1990, cand societatea de stat Getax se separa, impreuna cu unitatea Vasile Lascar, de regia de transport in comun.
Un teren atat de important ca dimensiuni si amplasament ar fi putut fi exploatat comercial probabil mult mai eficient.
Grupul Anador a optat insa pentru o reconversie a structurii industriale a vechilor hale intr-un mare centru comercial ce isi propune sa respecte istoria locului, sa-l readuca in actualitate, mai ales ca spatiul respectiv a dat si poate da in continuare personalitate orasului.
Acestei initiative i s-au alaturat cu entuziasm Carturestii. O mana de tineri care au inceput acum cinci ani cu o mica librarie in miezul vietii studentesti de la Universitate, pe strada Edgar Quinet. Succesul lor s-a datorat, poate, placerii de a lucra cu cartile si de a dialoga cu oamenii.
Au stiut sa-si decupeze, dintre „consumatorii" de carte, acea categorie specifica cu care impart un set comun de valori. Aparitia celei de-a doua librarii Carturesti in strada Pictor Arthur Verona a pus cu atat mai mult in valoare calitatile acestei intreprinderi, aducand-o mai aproape de cercurile intelectuale ale Capitalei si nu numai.
La acest succes un important rol l-a jucat si modul foarte personal, ingenios si de un desavarsit bun gust in care a fost amenajat spatiul ce adaposteste libraria.
Curand, Carturesti si-a depasit cu mult ambitiile initiale, devenind un adevarat centru de iradiere, de intalniri, de schimburi de idei si experiente, de dezbatere.
Mai mult, locul a nascut si naste un stil, nu atat ca forma, cat mai mult ca atitudine – pornind de la „ce se vinde", trecand prin ambianta si ajungand la „cum se vinde".
Prof. Arh. Stefan LUNGU
Vicepresedintele Ordinului Arhitectilor din Romania
