Ultimii ani au fost critici din punct de vedere al fenomenului de incalzire globala. In 2005, din cauza temperaturilor in crestere, s-a inregistrat un record negativ. Doar in urma cu sapte ani Terra a fost mai calda, dar atunci El Nino a avut un cuvant greu de spus.

Arderea combustibililor face ca atmosfera sa fie tot mai ingreunata de gazele toxice, iar razele solare tot mai periculoase pentru viata pe Pamant. Temperatura globala este mai mare in fiecare an, nivelul oceanului creste din cauza topirii ghetii, iar consumul energetic este din ce in ce mai mare. Acest lucru se simte, provocandu-se anomaliile climatice. Romania nu este scutita de schimbarile radicale ale vremii.

Incalzirea globala

Precipitatiile abundente si topirea ghetarilor si a unor parti din Groenlanda pot aduce un volum impresionant de apa in calea curentilor din Atlantic. Aceste ape reduc salinitatea oceanului, ceea ce conduce la o incetinire a scufundarii apei mai reci, oprind astfel transportarea caldurii de catre curenti.

Curentul Golfului

Acesta aduce apa calda dinspre Ecuator spre nord. Apa elimina caldura in atmosfera si se raceste. Caldura pierduta face ca apa sa devina mai sarata si foarte deasa. Pana cand ajunge in nordul Islandei, devine destul de densa ca sa se scufunde.

Curent rece adanc – Cu 50% scade transportul de apa aflata la adancime din Atlanticul de nord catre sud

Curentii de adancime

In timpul iernii, apa rece, sarata si densa care este adusa de curentul Golfului si coboara in adancul oceanului, declansand intoarcerea centurii de transport. Curentul de adancime curge usor inapoi catre Ecuator si oceanele Pacific si Indian.

Circulatia din mijlocul Atlanticului

Ajungerea apei mai putin sarate in emisfera nordica blocheaza valul de apa calda dinspre tropice. Apa se indreapta catre est si sud, in loc sa-si urmeze cursul catre nord.

Monitorizarea curentilor

In 2004, cercetatorii au instalat 22 de stalpi ancorati de-a lungul unei fasii din Atlantic aflata la circa 25 de grade nord. Fiecare stalp a fost echipat cu aparatura pentru masurarea temperaturii, a salinitatii, a vitezei curentilor si a directiei acestora.

Apa calda de suprafata din mijlocul oceanului care se indreapta catre sud circula cu 50% mai rapid.

„Defrisarile vor crea, in 12 ani, un coridor al tornadelor"

Gaura de ozon, incalzirea globala, suprapopularea si defrisarile masive au alarmat intreg mapamondul, ridicand probleme specialistilor care au incercat sa prevada viitorul apropiat al umanitatii.

Cum va arata Romania anului 2030 in conditiile in care tara noastra se confrunta in ultimii ani cu fenomene climatice nemaiintalnite?

Specialistii cred ca o Romanie in care vor continua defrisarile in acelasi ritm, masinile poluante vor continua sa circule, iar emisiile de dioxid de carbon sau gaze cu efect de sera se vor mentine intre aceleasi cote va fi o tara in care vor fi deserturi in Dobrogea si in sudul tarii, in care vor disparea rauri si vor fi alunecari de teren masive, asemanatoare celor de anul acesta de pe Valea Trotusului, Harghita, Covasna ori de pe Valea Nehoiului.

Uraganele vor deveni un fenomen firesc peste 12 ani, odata cu aparitia „coridorului european al tornadelor". Anul se va imparti in doua anotimpuri, unul ploios si altul secetos, iar temperaturile vor continua sa creasca inexplicabil pentru perioada interglaciara pe care o parcurgem.

Pe de alta parte, incalzirea temperaturii va favoriza aparitia epidemiilor tropicale de tipul malariei. Si pentru a completa imaginea de nerecunoscut a Romaniei anului 2030, taranii se vor ocupa de plantatii de portocali, in locul lanurilor de porumb care nu vor rezista temperaturilor tropicale.

Timpul probabil in Romania anului 2030

In exclusivitate, „Evenimentul zilei" prezinta tabloul climatic al Romaniei din 2030, in conformitate cu un scenariu climatic IPCC (Interguvernamental Panel on Climate Change) transpus in doua modele pentru zona Romaniei.

„Fata de perioada de referinta 1961-1990, in iarna anului 2030 temperatura medie poate creste, in medie, cu 1,1 grade Celsius. Cantitatea de precipitatii va scadea, mai ales in sudul tarii, cu pana la 15% fata de perioada 1961-1990.

In sezonul estival, se va manifesta o tendinta de incalzire, temperatura medie crescand, in medie, cu 1,3 grade fata de perioada de referinta 1961-1990, iar cantitatea de precipitatii se va reduce cu 10-20%, mai ales in sud", a explicat dr. Constanta Boroneant, de la ANM (Administratia Nationala de Meteorologie).

Trebuie facuta precizarea ca „acest scenariu climatic a fost realizat tinand cont de anumiti indicatori de dezvoltare economica si de nivelul emisiilor gazelor cu efect de sera".

Efectul de sera. Schimbarile de temperaturi la nivel planetar se datoreaza mai multor factori. Insa principala cauza este emanarea masiva de dioxid de carbon, metan si alte gaze nocive in atmosfera. Moleculele acestor substante absorb radiatiile solare si le imprastie in toate directiile. Efectul este incalzirea suprafetei Terrei.

Substantele nocive sunt eliminate in urma arderii de carbuni, din reziduurile eliminate prin cosurile diverselor uzine si fabrici etc.

In cadrul ONU functioneaza un organsim care se ocupa strict de schimbarile climatice, IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change).

Specialistii IPCC sustin ca, inca din anul 1900, temperatura este in crestere. Pana in anul 2100, Terra va fi mai calda cu o temperatura cuprinsa intre 1,4 si 5,8 0C.

Articol integral in EVZ

Bogdan Nicolai si Lica Manolache