Marx si Lenin au inventat dictatura proletariatului, iar discipolii lor autohtoni au vrut sa ne-o impuna asa cum au inteles-o ei. Asta dupa ce Nae Ionescu si studentii lui au vrut neaparat sa ne convinga ca sintem speciali, superiori vecinilor nostri si alesi de providenta pentru o misiune salvatoare.
Au existat ideologii care, in secolul XX, au electrizat masele si au produs efecte nefaste, de o amploare la care nimeni nu se astepta. Eminescu credea si el ca cel mai bine ne sta in itari, iar viziunea lui a produs intirzieri in procesul de modernizare si a avut, pina la urma, un impact negativ asupra dezvoltarii Romaniei.
La intrebarea care au fost ideile, doctrinele sau temele care au avut un impact negativ asupra istoriei culturale romanesti, am cautat raspunsuri din partea celor mai avizati intelectuali. Ceea ce am aflat a fost ca multe dintre genurile de discurs care ne-au facut rau nu au fost impuse cu forta tancurilor, ci sint „productii proprii", de care cu greu ne vom putea debarasa.
„Rau a fost totalitarismul, adica ideologia comunista"
Atunci cind vine vorba despre idei sau doctrine nefaste, cei mai multi dintre cei intrebati se gindesc, in primul rind, la ideologiile totalitare din secolul al XX-lea, la fascism si la comunism.
Argumentul principal pentru care aceste doctrine au fost nocive, crede istoricul Serban Papacostea, este ca „au ingradit, pina la suprimare, factorul generator de initiativa pe toate planurile - libertatea".
Desi multi dintre intelectualii cu care am vorbit se refera la totalitarism, in general, ceea ce au in vedere cu prioritate este, de fapt, ideologia comunista, pe care o considera un produs de import fortat.
„Marxism-leninismul - impletire a unei doctrine (marxismul) cu teoria partidului unic si a statului totalitar (leninismul) - a devenit ideologia oficiala a statului, in conformitate stricta cu modelul sovietic", ceea ce a dus, dupa parerea lui Papacostea, la „strangularea creativitatii nationale".
Pentru istoric ar fi fost de asteptat ca, „atunci cind coloratura ideologiei comuniste a evoluat de la internationalism la nationalism, esenta totalitara a puterii sa nu se fi mentinut", insa lucrurile au continuat in acelasi fel, „cu toate efectele dezastruoase pe care le constatam si astazi, dupa saisprezece ani de la prabusirea formala a comunismului".
„Nefaste sint doctrinele revolutionare"
Un raspuns similar ne-a fost dat de politologul Vladimir Tismaneanu, a carui analiza este insa mai precisa si mai elaborata. Fascismul si comunismul au fost, ambele, „doctrine revolutionare.
Prima a avut o dezvoltare organica, fiind direct legata de constituirea nationalismului fundamentalist (fenomen general european) si de ingemanarea acestuia cu o mistica ortodoxista, care anunta cu fanatism o apocaliptica renastere spirituala.
Ca si comunismul, fascismul a respins liberalismul modern, s-a opus logicii individualiste a societatii capitaliste si a fagaduit o imparatie terestra bazata pe o comunitate presupus pura.
Comunismul romanesc, produs initial de import, s-a transformat, mai ales dupa 1964-1965, intr-o combinatie de stalinism si fascism, din care a disparut ceea ce fusese mitul interna-tionalist." Daca ar fi sa numeasca doua carti nefaste, Tismaneanu ar mentiona „Etnocratie si ortodoxie", de Nichifor Crainic, si „Manualul de Istorie a RPR", aparut sub coordonarea lui M. Roller.
De asemenea, „prefata lui Nae Ionescu la «De doua mii de ani», de Mihail Sebastian, a fost un text nociv, o justificare iresponsabila a antisemitismului religios si politic", adauga Tismaneanu.
Exceptionalismul romanesc: „Sintem unici!"
Eseistul Andrei Plesu crede, pe de alta parte, ca exista altceva care a avut, in cultura romana, un impact mai nociv decit cel al totalitarismului. Falsa constiinta de sine a romanilor este, intr-un sens profund, mai periculoasa decit spectrul totalitar...
