O serie de legi importante, unele dintre ele necesare integrarii europene, nu au reusit sa treaca prin parlament anul acesta din cauza neintelegerilor din coalitie.
Anul 2005 se incheie, pentru coalitia guvernamentala, cu mai multe restante legislative. Legea care-i transforma pe prefecti in inalti functionari publici, trecuta in decembrie de guvern prin ordonanta de urgenta, este singura care a putut fi adoptata din pachetul privind administratia locala, anuntat de ministrul Vasile Blaga inca din vara.
Pachetul mai cuprindea o lege a decentralizarii si o noua lege a administratiei locale, care sporea competentele primarilor si permitea consiliilor locale si judetene sa decida, inclusiv in privinta investitiilor, cu majoritate simpla. Ar fi trebuit modificata, de asemenea, Legea finantelor publice locale.
Intarzierea a fost provocata de divergentele dintre PNL si PD pe tema schimbarii presedintilor de consilii judetene si a atributiilor Primariei Capitalei in raport cu cele de sector.
Minoritati
Statutul minoritatilor, adoptat de guvern in urma cu sase luni, a fost respins de Senat, iar adoptarea sa in Camera Deputatilor este incerta din cauza opozitiei de ultima ora a PD.
Adoptarea unei legi a minoritatilor figureaza in programul de guvernare si i-a fost ceruta de Parlamentul European, care s-a pronuntat recent, printr-un amendament la raportul Moscovici, in favoarea autonomiei culturale a minoritatilor din Romania.
Disputa este legata insa tocmai de acest subiect, PD (alaturi de PSD si PRM) anuntand ca nu va accepta infiintarea consiliilor pentru autonomie culturala si nici dreptul de veto al minoritatilor la numirea sefilor institutiilor de cultura, invatamant si media in limbile acestora.
Curtea Constitutionala, Radioul si Televiziunea publica
Coalitia nu a putut adopta nicio noua lege de functionare a Radioului si Televiziunii publice, menita sa depolitizeze aceste institutii, care ar fi urmat sa fie conduse de manageri alesi prin concurs, iar reprezentantii societatii civile ar fi urmat sa aiba un rol determinant in consiliile de administratie.
O noua lege a Curtii Constitutionale, care ar fi introdus incompatibilitati pentru judecatori, si o lege care sa interzica migratia politica, una dintre promisiunile electorale ale Aliantei D.A., au ramas si ele doar in stadiul de proiect.
Averile demnitarilor
Ministrul justitiei, Monica Macovei, termina primul an de mandat cu o singura mare restanta la capitolul legi.
Conform Planului de Actiune Anticoruptie, pana in luna iunie 2005, guvernul trebuia sa adopte un proiect de lege prin care sa se infiinteze o institutie - numita provizoriu Agentia Nationala de Integritate - insarcinata cu controlul averilor demnitarilor si functionarilor publici si cu verificarea conflictelor de interese si a incompatibilitatilor in care s-ar putea gasi acestia.
Institutia este foarte importanta in perspectiva luptei anticoruptie, unul dintre capitolele ce ar putea amana cu un an integrarea Romaniei in UE.
Potrivit aceluiasi document, Agentia trebuia sa inceapa sa functioneze in luna octombrie. Niciunul dintre aceste doua angajamente nu au fost respectate.
