Marile natiuni sunt caracterizate de patriotism, cele mici de nationalism." Citatul apartine unui personaj englez al carui nume nu mi-l mai amintesc si a fost intens folosit in presa britanica in perioada premergatoare crearii unor adunari parlamentare in Scotia si Tara Galilor.

Autonomia obtinuta atunci de scotieni si galezi nu a subminat cu nimic Regatul Unit si nimeni astazi nu vorbeste de secesiunea acestor regiuni.

Fie ca ne place sau nu, Europa spre care ne indreptam incurajeaza comunitatile si delegarea de competente, atat „in sus", catre un for de decizie paneuropean, cat si „in jos", catre comunitatile locale si regionale.

Europa regiunilor inseamna, de fapt, o Europa a comunitatilor si nu a statelor nationale. Parlamentul European nu este nici el structurat pe state nationale, ci pe familii ideologice. Acest lucru a incercat sa-l explice Gyorgy Frunda, dar nu a avut cui.

Cei care au gandit Comunitatea Europeana au avut in vedere o structura federala, in care frontierele se vor spiritualiza si comunitatile - inclusiv cele etnice - se vor putea regrupa evitand conflictele sangeroase.

Mai concret si pe inteles, odata ce Romania va deveni membra a UE, frontiera cu Ungaria isi va pierde semnificatia - cu toate consecintele ce decurg din acest fapt.

Pentru romani conceptul de autonomie este prezentat ca o blasfemie. Istoria noastra ne-a invatat sa ne temem de iredentismul ungar. Mai exista insa acest pericol in Europa secolului XXI? Ce inteleg partidele europene astazi prin autonomie?

Iata ce ar trebui sa dezbata politicienii romani si maghiari sincer si fara ocolisuri. Este greu de crezut ca Emil Boc nu stia ca, in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, delegatii nu reprezinta un stat national, ci o familie ideologica.

O stiu probabil toti membrii delegatiei Romaniei, dar nu o spun ca sa nu agite spiritele in tara. Nimeni nu are curajul sa deschida o dezbatere onesta pe aceasta tema, sa explice conceptul de autonomie in viziunea europeana si sa lase apoi electoratul sa decida daca-l accepta sau nu. Adevarul este ascuns sub pres de dragul unei cauze nobile: sa nu periclitam cauza integrarii!

Mai ciudat este ca recentul atac cu conotatii nationaliste vine chiar din partea presedintelui PD, adica al unui partid care aspira sa devina membru cu drepturi depline in familia politica europeana crestin-democrata, adica in PPE.

S-a gandit oare domnul Boc ca, in Parlamentul European, ar putea fi coleg de banca cu UDMR si FIDESZ si ca europarlamentarii democrati vor trebui sa voteze la fel cu partenerii lor? Ma indoiesc.

Mai interesant este insa programul politic al PPE, adoptat inca din 1992. O lectura fie si sumara a acestuia, la care marturisesc ca m-a indemnat Cristian Parvulescu, dezvaluie lucruri interesante: PPE este promotorul drepturilor colective, al autonomiei si diversitatii culturale, al federalizarii Europei, precum si al principiului subsidiaritatii.

Ceea ce inseamna, potrivit paragrafului 142 al programului, ca „atributiile care pot fi indeplinite mai eficient la un nivel de decizie inferior nu trebuie concentrate la un nivel de decizie superior".

Ca sa intelegem mai bine sensul, citim si paragraful 109 din care aflam ca, pentru PPE, „libertatea autentica inseamna autonomie si responsabilitate", precum si paragraful 114 care vorbeste despre incurajarea „dezvoltarii personale in cadrul comunitatii".

Din tot documentul respira viziunea federalista, accentul pus pe individ in cadrul comunitatii, pe autonomia decizionala a acestor comunitati, pe diversitatea culturala si regionala a Europei. Ne intrebam cati din liderii PD stiu exact ce program politic vor fi nevoiti sa sustina si sa aplice dupa ce vor fi admisi in PPE.

In tot cazul, chiar daca stiu, evita sa spuna acest lucru la Bucuresti si, mai ales, la Cluj.

Daca politicienii nu o fac, ziaristii si alti formatori de opinie au totusi obligatia sa le explice romanilor ca Europa nu inseamna numai fonduri comunitare. Inseamna o alta viziune asupra politicii, societatii, drepturilor civice si culturale si chiar asupra statului national - care nu dispare, dar isi modifica functiunile.

Dezbaterea pe aceste teme se poarta de mai multi ani in statele europene si nu mai poate fi evitata in Romania decat cu riscuri incalculabile.