Un grup de interese din Giurgiu planuieste privatizarea administrarii Zonei Libere. Consiliul Judetean, unicul actionar al SC Administratia Zonei Libere SA, a hotarat, deja, acest lucru. Principalul candidat este cel care a solicitat-o - un SRL din SUA, cu un capital social de 500 USD, infiintat de un cetatean israelian domiciliat in Romania.

Miza este mare! Pe langa punerea in pericol a sigurantei nationale si veniturile exorbitante ce pot fi obtinute din Zona Libera, se vor putea "acoperi" si infractiunile comise in masa de o gramada de notabilitati ale judetului, inclusiv din organele de control subordonate Ministerului Finantelor.

Zona Libera Giurgiu inseamna trafic de marfuri de 100 de milioane euro pe luna. Trei mii de miliarde de lei incasari la bugetul de stat in 2005. Alte venituri - redevente de zeci de miliarde de lei, incasari din vanzarea licentelor de lucru, venituri din chirii pe teren si hale, manipulari, depozitare, furnizare utilitati, licente de lucru, pe care le emite administratia.

Marfurile din Zona Libera sunt in afara teritoriului vamal romanesc. Aici pot fi aduse si depozitate marfuri straine fara plata de drepturi vamale, fara limita de timp, de unde la un moment dat marfa sa-si ia zborul spre o alta tara, o alta Zona Libera, tot fara plata drepturilor vamale.

Intr-o Zona Libera ar putea fi aduse, mai lesne ca in alte parti, droguri, arme ori reziduuri toxice, chiar radioactive, care sa fie uitate prin depozite ori mai rau. S-a intamplat asta in anii '80, cand in Portul Liber Sulina au fost depozitate zeci de tone de reziduuri toxice denumite "vopsea".

Pana la urma regimul comunist a incarcat toata "vopseaua" pe un vapor, care si-a pierdut urma undeva prin Marea Neagra. Or, toata lumea stie cat de strict era controlul si ce crunte erau pedepsele date de regimul comunist (sase oameni au facut puscarie).

Tocmai de aceea toate Zonele Libere din lume sunt strict controlate guvernamental (exceptiile ar intari, doar, aceste reguli), recunoscandu-se implicit ca motivul tine chiar de siguranta nationala.

Investitor american

de 500 USD

Totul a inceput la data de 14 septembrie 2005, cand AGA Administratiei Zonei Libere Giurgiu SA a aprobat constituirea unei societati comerciale impreuna cu un "mare" investitor american, firma Eastgate International Brokerage LLC.

Numele acesteia pare menit a impune respectul oricarei persoane care nu cunoaste ca LLC insemna SRL, iar investigatiile noastre au aratat chiar mai mult decat atat: Eastgate International Brokerage LLC (n.r. - SRL) a fost infiintata la data de 20 iunie 2005, cu nici doua luni inainte, si are un singur asociat si administrator, Giora Iahr.

Acesta este cetatean israelian, nascut si domiciliat in Romania. Mai mult, capitalul social al Eastgate este de 500 (cinci sute) de dolari SUA. Mai ramane de spus ca astfel de firme pot fi infiintate si prin Internet pentru a ne da seama de garantia prezentata de simpla identitate a acestora.

Cele de mai sus nu au impiedicat insa Eastgate sa devina actionar majoritar (51%) in noua societate, APCD Giurgiu - Amenajare Port Containere Dunarean SRL, cu un un aport la capitalul social de 20,35 miliarde de lei, firma care sa controleze terminalul containere al Zonei Libere, inima, mandria si "portofelul" acesteia.

Valoarea aportului SC Administratia Zonei Libere a fost in natura si a fost diminuata cu buna stiinta, pentru a trece de 49% din capitalul social (legea califica drept infractiune asimilata celei de coruptie stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate fata de cea comerciala reala).

"La Nicopole vazut-ai..."

Atunci, spune Dan Victor Nitulescu, directorul Zonei Libere, si-au dat seama americanii de potentialul Zonei Libere si au depus o scrisoare de intentie pentru participarea la privatizarea acestei societati.

Atat le-a trebuit reprezentantilor zonei! In urma cu nici o luna, la data de 10 februarie 2006, directorul Zonei Libere, Dan Victor Radu Nitulescu, intocmeste un referat patetic pe adresa Consiliului Judetean Giurgiu in care arata ca numai privatizarea poate aduce bunastarea zonei, prin aport de capital pentru realizarea de investitii.

La data de 13 februarie, chiar ziua inregistrarii la Consiliul Judetean a referatului lui Nitulescu (nr. 1217), Ionel Dinu, vicepresedintele Consiliului Judetean, intocmeste o "expunere de motive" prin care sustine privatizarea, propune intocmirea unui proiect de hotarare pentru aceasta si o inregistreaza sub numarul 1223/13 februarie.

Mobilizare generala! Numarul 1224 din registrul Consiliului Judetean tot la privatizare se refera. Sefa Serviciului juridic, contracte si arhiva a intocmit, la minut, un referat privind aprobarea initierii procedurilor de privatizare a Administratiei Zonei Libere SA Giurgiu.

O zi mai tarziu este datat raportul Comisiei juridice si de aparare a ordinii publice care a adoptat, in unanimitate, proiectul de hotarare pentru demararea privatizarii. Raportul a fost semnat de Dan Liviu Cartojan, secretarul comisiei si consilier judetean PSD. Retineti acest nume! El este totodata inginer-sef la Zona Libera si mana dreapta a directorului Nitulescu.

Tot el, Cartojan, este si administratorul APCD Containere, firma in care Zona Libera s-a asociat "in pierdere" cu SRL-ul american! Dar "biografia" lui Cartojan nu se limiteaza aici, il vom mai intalni in continuare! Sa notam doar ca raportul semnat de el spune ca "expunerea de motive" si referatul sefei Serviciului juridic, amandoua din data de 13 februarie, au fost analizate in sedinta din

9 februarie (?!?). La Giurgiu se poate chiar orice! Cum s-a putut si ca hotararea de demarare a privatizarii sa fie aprobata in unanimitate in sedinta Consiliuluiu Judetean din data de 17 februarie.

Directoarea comerciala se-ncurca in minciuni

Sase zile mai tarziu, la data de 23 februarie, directorul comercial Camelia Toma a ocolit, cu orice pret, subiectul privatizarii, dar si pe cel al terminalului de containere (cel administrat de APCD). Vorbeste despre el ca de cea mai mare oportunitate de dezvoltare a Zonei Libere, dar ne minte, incercand sa ascunda asocierea cu firma Eastgate.

Prinsa cu ocaua mica, se repliaza, laudandu-ne "forta" investitorului strain. Nu i-am mai spus si ca stim ce capital social are firma "americana" - 500 USD. Tocmai ea, care facuse parte din AGA care aprobase asocierea cu Giora Iahr!

Rep.: Ce importanta are pentru Zona Libera terminalul de containere?

- Este de mare interes pentru noi sa dezvoltam acest terminal de containere. Este principalul nostru obiectiv.

Rep.: Cu acest terminal de containere mergeti prin forte proprii sau va asociati?

- Terminalul, deocamdata mergem prin forte proprii si, pe masura ce se va impune, probabil ca o sa ne mai asociem cu unul, cu altul, vom vedea. Important este sa demaram, sa se duca vestea ca aici este singurul loc unde se descarca containere pe Dunare, in momentul de fata.

Rep.: Investitia aceasta o faceti numai dumneavoastra, Administratia?

- Numai noi am facut-o, am cumparat cheu, motostivuitoare, sa vedem ce facem cu niste capete de tractor, adica si transport, serviciu complet...

Rep.: Sunteti totusi asociati cu o firma. Ce va spune APPCD Giurgiu SRL?

- Da, e o asociere a noastra cu o firma cu capital strain care intentioneaza, de fapt a si facut-o, a venit cu aport in numerar pentru dezvoltare. Noi am intrat cu aport in natura, cu ce-am avut noi.

Rep.: Acolo, la terminalul de containere.

- Da. V-am explicat: noi nu avem cu ce bani...

Cum s-a "pregatit" privatizarea

Zona Libera Giurgiu este singura din Romania care poate fi privatizata deoarece este singura organizata ca societate comerciala. Legea Zonelor Libere, asa cum a fost initiata de ministrul Transporturilor de atunci Traian Basescu si adoptata de Parlament, prevedea ca administratiile Zonelor Libere se organizeaza si functioneaza ca regii autonome, erau autoritati publice.

In luna septembrie 2004, legea a fost modificata, introducandu-se mentiunea ca regiile se pot reorganiza (cuiva i-a "scapat" pixul) ca societati comerciale. Administratia Zonei Libere Giurgiu este singura care a profitat si s-a transformat in SA, e singura care, recunoaste directorul Nitulescu, se poate privatiza.

Directia Finantelor Giurgiu colcaie de infractori

Nu este numai atat. Simpla listare a datelor firmei SC Administratia Zonei Libere Giurgiu ar da fiori oricarui politist sau procuror. Membru in Consiliul de Administratie este nimeni altul decat Gheorghe Ceadar, directorul executiv al Directiei Finantelor Publice Giurgiu.

Ramane ca procurorii, politistii ori superiorii din Ministerul Finantelor sa verifice daca Ceadar este incompatibil ca administrator la Zona Libera. Si poate sa numere controalele facute la Administratia Zona Libere. Din cate cunoastem, nu ar avea ce numara. Oricum, directorul Finantelor este vinovat de faptul ca nu a "sesizat" eventualele infractiuni ale subordonatilor sai.

Pe lista de cenzori a societatii apar Petra Panoiu si Dorina Pintilie, care ar lucra chiar la DGFP Giurgiu, ne-au dezvaluit surse din interior. Intr-adevar, doua persoane cu acelasi nume figureaza ca sef Serviciu control, respectiv sef de Serviciu audit.

Aici legea nu lasa loc la interpretari: "Nu pot fi cenzori persoanele care au atributii de control in cadrul Ministerului Finantelor Publice", pedeapsa fiind inchisoarea de la trei luni la trei ani (art. 161 si 277 din Legea societatilor comerciale)!

Cat pierde bugetul local

In primul rand bugetul local pierde sumele rezultate din concesionarea/inchirierea suprafetei de 262 hectare de teren proprietate publica trecut in administrarea Zonei Libere Giurgiu.

De exemplu, 100 de hectare concesionate la un pret mediu de 3 euro/mp/an inseamna 3 milioane euro anual, bani deturnati, practic, de la bugetul local catre interesele private ale SRL-ului care ar prelua administrarea Zonei Libere.

Nici aici Legea 84 nu da loc la interpretari: "Concesionarea se face in baza unui contract, in schimbul unei redevente, care se constituie venit propriu al administratiei" (art. 12).

Mai pe inteles, administratia privata viitoare va incasa integral redeventa cuvenita concesionarii bunurilor proprietate publica sau privata a statului, platind statului o suma de nimic pentru acele terenuri.

Cum este posibil ca legiuitorul sa fi avut o asemenea scapare? Explicatia este foarte simpla! Niciodata legiuitorul nu si-a pus problema ca autoritatea publica locala ar putea privatiza o Zona Libera, de interes strategic, punand in pericol siguranta nationala.

Mai grav decat atat, legea prevede ca toate investitiile facute de concesionari in Zona Libera sa revina la sfarsitul perioadei de concesionare. Altfel spus, viitorul proprietar-SRL va deveni si proprietar, peste ani, al tuturor investitiilor facute de firmele care activeaza in Zona Libera. Tot in locul Consiliului Local, al bugetului public!

Privatizarea, paravan pentru infractiuni

Privatizarea administrarii Zonei Libere ar putea acoperi o serie de alte incalcari ale legislatiei. La asocierea cu Eastgate, de exemplu, AZL Giurgiu SA a venit cu aport in natura, cheul pe care se desfasoara activitatea terminalului de containere.

Cheul nu a fost evaluat de un expert, asa cum era normal, ci de un individ care a absolvit un curs de evaluator in urma cu 10 ani, dar nu si-a luat ulterior parafa si nici nu a fost inscris in tabloul expertilor evaluatori, care se publica in Monitorul Oficial.

Oricum, individul in cauza a intocmit un raport de evaluare "lipsit" total de etica, ne-au confirmat surse din cadrul CECCAR (Corpul expertilor contabili si contabililor autorizati din Romania), prin care a scos "din burta" o valoare ridicola pentru aportul in natura - 19,55 miliarde de lei.

Valoarea a fost insusita de Nitulescu si Cartojan, care au avizat, practic, ca AZL sa devina minoritar. Subevaluarea e evidenta si e facuta cu buna stiinta deoarece Nitulescu cumparase cheul, in noiembrie 2004, cu 21,8 miliarde lei, valoare cu care AZL Giurgiu ar fi fost majoritar! "A fost o eroare, Nitulescu, si o vom indrepta".

Astfel de erori sunt clasificate de Legea 78/2000 drept infractiuni asimilate celor de coruptie! Mai ales ca nu a adus aport la capitalul social si macaraua care deserveste cheul! Or, SRL-ul american nu dispunea sau nu era dispus sa completeze suma pentru a fi actionar majoritar?

Articol integral in Romania Libera