Dragi colegi ziaristi, fotoreporteri, reporteri, producatori, sefi de productie, soferi si general manageri, a venit si vremea noastra. Dinu Patriciu tocmai a achizitionat „Adevarul” si planuieste lansarea pe piata a inca doua televiziuni si a unui tabloid, transformandu-si vechiul trust, Satiricon („Dilema”, „Plai cu boi” etc.) in breloc.
Dan Voiculescu a aruncat pe taraba un titlu nou, „Felicia” (aici urmeaza gluma cu Felicia si Felix), Sorin Ovidiu Vantu a achizitionat „Academia Catavencu” (trustul), iar Adrian Sarbu si-a adaugat in portofoliu „Gandul” si lunarul „Target” si inca doua televiziuni, una economica si alta de sport.
Cat priveste Ringier, mai-marele presei scrise pana acum, habar n-am ce planuri are, dar l-as sfatui sa-si tina ziaristii acasa. Fiindca asta e vestea buna, dragi colegi: ca sa scoti doua televiziuni si un tabloid, cat vrea Patriciu, iti trebuie, absolut la ochi si fara nici un fel de calcule, vreo 15 milioane. De euro.
O parte din acesti bani vor veni si la noi, cei merituosi, sub forma de oferte duble fata de cat castigam. Doua televiziuni inseamna probabil vreo 500 de oameni, iar tabloidul, inca 100. Daca mai punem televiziunile noi ale lui Sarbu, agentia de stiri a lui Vantu si intentiile serioase ale lui Voiculescu, se aduna de vreo 1.500.
Cine sa fie astia, o mie cinci sute de sefi si subalterni care se vor infrupta din milioanele cu pricina? Ghici, ciuperca.
Cristian Tudor Popescu face deja un spagat intre Sarbu si Vantu. Amicul lui de sueta Emil Hurezeanu evolueaza la paralelele inegale numite „Romania libera” si „Realitatea TV”. Cornel Nistorescu va trebui sa treaca precum o racheta de ceata, in noua si ascendenta lui traiectorie de moderator TV, prin norii densi ai ofertelor directoriale.
Din care va aduna vreo doua in mers - pariu? - fara a renunta la chestia cu televiziunea.
In fine, refugiat in barcuta Mix FM, Carol Sebastian isi va infunda pe cap castile in care i se da emisia ca pe o caciula. Si se va lega de antena radioului pentru a nu ceda cantecelor fredonate de capitalistele sirene.
Ganditi-va: investitorii nostri media ar putea cumpara chiar si redactii la pachet. In graba, in lipsa de oameni, se va gasi cineva deja transferat, care sa-si aduca aminte de un amic de-al lui, tanar si promitator in anii ‚90, dar care conduce azi o spelunca de foaie santajista, in prag de inchidere.
Amicul promitator va invia cu tot cu echipa la o gazeta noua si stralucitoare, unde va trebui sa-si dezvete oamenii de tot ce i-a invatat...
Iar noi, cei multi si fara nume, vom ajunge redactori-sefi cu totii. Fiecare va primi o turma bleaga de studente la Jurnalistica, cu picioare mai vizibile decat ale unui miriapod, cu care sa alcatuiasca cel putin o sectie de investigatii beton.
Investigatiile vor iesi ca dracu’, dar cititorul le va inghiti pana la urma, fiindca art directorul de la „Star”, transferat pe leafa dubla la „Gandul”, va avea ideea sa le vanda la pachet cu o poza de-a autoarei-studente, cadru intreg, fusta scurta.
Premiile Clubului Roman de Presa vor lua in considerare si poza si numarul de picioare ale investigatoarei, iar din Consiliul de Onoare vor face parte toti ziaristii cu cel putin un articol aparut undeva, candva. In presa de provincie, vor fi cooptate aspiratoare, fiindca toti ziaristii vor lua calea Bucurestilor, unde vor fi intampinati cu paine, sare si tepe.
Nu mai vorbesc de alti patroni ca WAZ, Dogan Media, Conde-Nast, care ciocane cu degetele lor uscate in coperta cartonata a cartii noastre de munca, model Ceausescu.
Acestia probabil vor avea in vedere faptul ca noi, geniile anonime ale presei, suntem disponibile in cantitate finita, ca ficatul mare al lui X, paranoia lui Y, coruptia lui Z si frustrarile lui W nu se pot croi atatia Frankensteini cati sa ajunga pentru toata lumea.
Altfel, cui ii pasa ca in Romania sunt mai multe ziare proaste decat ziaristi buni? S-au gandit Patriciu, Vantu, Voiculescu si Sarbu la asta? Nu. Ofertele noastre curg. Atunci?
Asadar, dragi colegi, bucurati-va, fiindca noi, ziaristii, vom fi iar ce-am fost, acum vreo 10 ani. Si mai multi de-atat. Nu, nu am spus „mai mult”. Si nu ma refer la „ani”.
















cam apodictica scrisoarea, dar suna bine! Ca doar suntem jurnalisti..
Aceste incredibile acrobatii ale trusturilor de presa (dirijate de anumiti semnificativi in ceea ce priveste nr. de zerouri) sunt si au foat experimentate si de alte societati mai mult sau mai putin civilizate, asa ca ce ne tot prefacem ca ne miram - haidati oameni buni ca nu-s chiar atat de incredibile! Ideea e ca nu trebuie sa cadem din pat ori - doamne fereste - sub masa de stuporati ce suntem pe chestia asta, ca ea e deja fumata, era si inainte de Patriciu, Vantu, Voiculescu, Sarbu etc. etc. numai ca acuma prinde contur pentru noi astia care in loc sa "traim" bine, vom "dormi" bine.
se vot bate toti cu basescu
2. nu vor mai lasa niciodata sa iasa la suprafata un om anti-sistem ca basescu
3. sansele de democratizare ale Romaniei sunt inchise
4. vor ocupa: PARLAMENT, GUVERN, ADMINISTRATIE -
5. au invatat lectia solidarizarii
6. ne-ar trebui un partid comunist care sa-i "invete minte"; il vor face chiar ei :))
Am crezut ca vei fi unul dintre cei care si ofera o solutie radicala unei probleme care (crede-ma pe cuvant) nu chinuie doar media din Romania, ci din lumea intreaga. Pe parcursul lecturii ma bucuram ca a rasarit cineva care sa spuna lucrurilor pe nume si sa arate ce fiinte morale sunt jurnalistii si cum nu au unde sa se desfasoare ei din cauza intereselor atat de multe si atat de crunte. Ti-ai cam taiat singur craca de sub picioare cand nu ai pomenit totusi nici o alternativa pentru cei care, sa presupunem, ar fi atat de morali incat sa spuna "Gata, plec de la nenorocitul asta care face rau poporului". Dragul meu autor, demersul tau este senzational! Si nu te iau peste picior. Dar ca sa fie un demers reusit ar mai fi avut nevoie de un pic de indrazneala. Da-mi o solutie! Sau stam si ne tanguim vreo doua ore si maine mergem la lucru plini de voie buna, fara sa ne gandim la mintile luminate din birourile etajelor superioare?
De acum "rod oase" mai abitir la propaganda "patriciano-liberala".
Problemele apar atunci cand pe piata intra sa zicem alti patru frati Micula, iar oamenii primilor doi frati Micula se impart intre cei sase frati Micula existenti. Presupunand ca a fost bun, sucul va fi mai prost, chiar daca mai mult.
Lucrez pentru un angajator care nu-si onoreaza salariatii la timp, si nimeni din redactie nu are curaj sa ia taurul de coarne si sa-i puna legea in fata. Gresim noi, pentru ca avem preconceptii privind felul in care se imparte dreptatea in Romania. Scriem despre justitia care nu-si face treaba sau despre Parlamentul care doarme in plen ca si cum ar fi un lucru obisnuit. Ar trebui sa urlam si mai tare, astia care am ramas cat de cat ...obiectivi. Sa sarim la gatul lor! De ce nu exista justitie! Este a nu stiu cata oara cand merg la filmare cu un operator care nu are un ban in buzunar, n-are ce manca... Nu se intampla nimic pentru ca nu facem nimic.... Si nu facem nimic pentru ca nu suntm, uniti! Nici noi, in redactie, nici noi toti ca breasla. Ne mana banul unde vrea el, si o sa bata "vantul" peste noi toti in curand... Halal presa romaneasca. Eu, unul, o sa ma car de aici in curand. Succes!
Le-am scris cam demult pe wewewe.simpu-tu.blogspot.com
Sa auzim de bine!
"independenta".... toate ziarele au parti priurile lor. macar sa stim cu cine avem de-a face....
eu cred ca e benefic....
de unde pana unde, domnule comanescu? cu ce e mai curat trustul pentru care lucrati decit ceilalti? care e problema, de fapt? ca ramane ringier singura voce organizata care-l apara pe basescu? ca basescu are prea multi inamici cu bani care-si pot permite sa-si faca trusturi de presa? stati linistit, ca nu-in asa singurel pe cit pare. ia uitati-va la realitatea tv, de cind cu scandalul cu retragerea din irak: mai au putin si le baga unghia in git liberalilor.
spuneti ceva si despre ringier, domnule comanescu, incercati macar sa pareti impartial, desi stim cu totii ca nu sunteti. apropo, ce mai e cu copilul roman pe care l-a infiat pe sest tatuca ringier?
O sa cumpere in continuare jurnalisti si n-o sa se termine cu o scrisoare deschisa. Ii pling pe cei care inca se mai gindesc pe banii cui li se spun "adevaruri". Ai lui
Patriciu, ai lui Vintu, ai lui Sirbu... toti urmaresc cifrele de audienta, tiraj, publicitate. Intr-un cuvint: bani si influenta.
Ce se uita aici este "the big picture". Voi jurnalistii, mai mult sau mai putin independenti, pentru cine scrieti? Pentru angajator sau pentru public. Ca eu nu-mi aduc aminte de macar unul care sa fi spus adevaruri din redactie, anchete oprite din cauza intereselor, sau experiente personale cu angajatorul bagator de pumn in gura liberei expirmari. Voi scrieti sub impresia ultimului sprit, sau a unei experiente de viata? Voi vedeti ce se intimpla in jurul vostru sau sinteti prada detaliului cotidian umplut de carne tinara, mult fotbal, smecherie, sprit si politica de restaurant fitos? Ca eu unul v-am vazut pina acum ca pe o echipa de pici care sint toti la minge. Nimic strategic, nimic concertat. Apare evenimentul, voi calare sa disectati mortu si sa comentati. Cauza mortii nu e un subiect, dar mortul intodeauna este.
Si acum apari si spui sa nu se duca unii sau altii la Patriciu ca e impotriva lui Basescu. Exact toti calare pe minge.
Adevarul nu se invata si nu e citit in ziar. Adevarul - nu cotidianul - nu este ceea ce continuati sa perorati din 90 incoace.
Adevarul, domnule Iulian Comanescu, se simte. Adevarul se afla sub crusta apucaturilor occidentale dupa care se ascunde puroiul parvenirii, al lenei si delasarii, al profitului imediat, al prostului gust si lipsei de educatie, al tepei, al lipsei de respect, al spiritului de gasca la nivel inalt, al omisiunilor voite, al recalmei la credit cu buletinul, al golaniei, al cerestorilor de semafor, al tainuirii, al pacalelii pe care o traim in fiecare zi pentru ca numai unii sa se bucure de viata.
Adevarul, domnule Iulian Comanescu, este granitul pe care ati incercat sa construiti colosul cu picioare de lut intruchipat de ierarhia valorilor socitatii romanesti de astazi.
Ci cu reconstruirea picioarelor de lut pe care va aflati. Cu adevar. Cu granit.
Si daca n-o sa am nici de data asta spor in a va convinge, voi avea data viitoare mai multa determinare. Si daca nu voi trai sa-mi vad visul implinit, vor avea urmasii nostri grija sa se intimple. Si nu cu mesaje corporatise, cu PR si marketing. Nu cu vot o data la patru ani. Ci cu munca zilnica, cu satisfactia pe care ti-o da o viata traita cu rost, cu constiinta lucrului bine gindit si bine facut.
Uite ce gindeste un elev de liceu in 2005: http://www.cva-galati.ro/v2/viewtopic.php?t=25. E initiatorul topicului si e unul singur deocamdata. Dar se vor destepta. Pe rind. Toti.
Si atunci, domnule Iulian Comanescu, sper ca veti fi gata sa spuneti adevarul. Caci pentru cei ca ei nu va conta altceva.
Din pacate am vazut de atatea ori in presa romaneasca numai relatarea unor evenimente asa cum li s-a nazarit reporterilor - si pesemne si sefilor lor - si atat de rar acestia au ajunst la miezul problemei.
Presa ar putea face campanii comune pe diferse teme.
Dar deocamdata presa e divizata si speriata.
Nu are inca "cojones"!
Desi, in aproape 17 ani am vazut cu totii o evolutie extrem de interesanta.
V-ati intrebat cati dintre ziaristi chiar cred in ceea ce scriu ? Sau ii intereseaza ? Mult prea putini, din pacate.
Voiculescu, Vantu si Patriciu exista pe lumea asta romaneasca doar pentru ca noi le permitem asta. Cand o sa le dam una in cap ca sa se retraga la locul lor, intre 4 scanduri, abia atunci ne apropiem de normalitatea data de o economie capitalista. Unde delapidatorul (Vantu) este pedesit, unde hotul (Patriciu) este pedepsit (creanta Libia), unde securistul (Voiculesc) este pedepsit.