Autoritatile au dezgropat cu mare tam-tam securea razboiului antipiraterie. Pe strada, bisnitarii stau cu ochii-n patru, dar vind inainte.
Vremurile cind stateai la coada la tarabele cu CD-uri pirat sau cind nu gaseai un joc anume, pentru ca se epuizase stocul, au intrat in istorie. Acum, un DVD sau CD „la negru“ pare o marfa mai fierbinte decit o bila de heroina.
Vinzatorii prefera sa piarda clienti, decit sa se dea in vileag, sau actioneaza dupa niste scenarii demne de un traficant columbian, pina fac schimbul marfa-bani.
Calu’ se da lovit
In piata Sfintul Gheorghe din centrul Bucurestiului, loc cu traditie piratereasca, unde pina nu demult erai abordat cu un conspirativ „Codu’, Codu’“ (pe cind „Codul lui Da Vinci“ nu intrase inca in cinematografe), e curat ca lacrima. Nici urma de pirat. Mai jos, spre Unirii, s-ar gasi ceva, insa doar pentru cunoscuti.
