Guvernul a adoptat miercuri proiectul de Lege privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, act normativ care raspunde recomandarilor Comisiei Europene in privinta combaterii coruptiei prin mijloace administrative.
Ministrul Justitiei, Monica Macovei, a afirmat ca a cerut procedura de urgenta in Parlament, pentru dezbaterea proiectului de lege, intrucat adoptarea acestor reglementari reprezinta o masura care trebuie realizata pana la urmatorul raport de tara al Comisiei Europene.
Purtatorul de cuvant al Guvernului, Oana Marinescu, a mentionat la randul sau ca, inainte de inceperea sedintei Guvernului, a avut loc o discutie privind necesitatea promovarii acestei legi astfel incat sa fie respectat termenul de 31 august, convenit cu UE, pentru adoptarea sa.
"Toti participantii la aceasta discutie au convenit ca acest proiect sa fie introdus pe ordinea de zi, dupa ce au fost clarificate, in prealabil, cateva chestiuni aflate in suspensie. De exemplu, doamna ministru Macovei a acceptat ca prevederile privind conflictul de interese sa fie cele din legislatia actuala", a adaugat Oana Marinescu.
Proiectul va fi transmis la Parlament si va fi dezbatut intr-o sesiune extraordinara, care va avea loc la sfarsitul lunii iulie.
"Proiectul de lege nu a fost blocat nici la Guvern, nici la Ministerul Justitiei. Proiectul a fost in lucru pana acum, ca dovada au mai fost aduse modificari chiar in sedinta de astazi", a declarat purtatorul de cuvant al Guvernului.
Proiectul de lege reglementeaza organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate (ANI) ca institutie administrativa, autonoma, cu personalitate juridica si buget propriu. ANI este institutia care efectueaza activitatea de control a averilor si de verificare a conflictelor de interese si a incompatibilitatilor.
Ministrul Justitiei a subliniat ca ANI nu se va suprapune Parchetului.
„Agentia face verificari, de exemplu, in situatia in care nu se poate dovedi caracterul penal al anumitor fapte, cand nu se poate dovedi ca averea este dobandita prin infractiune”, a explicat ministrul Justitiei.
Ministrul Macovei a precizat ca prin atributiile pe care le au inspectorii Agentiei, nu se pune problema incalcarii dreptului la viata privata sau a altor drepturi.
Cine conduce ANI
Conducerea Agentiei va fi asigurata de un presedinte, ajutat de un vicepresedinte, numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului National de Integritate, dupa ce acestia au promovat un concurs.
Consiliul National de Integritate este un organism autonom si reprezentativ, cu activitate nepermanenta, care indeplineste atributiile prevazute de aceasta lege, in principal cu privire la numirea si revocarea presedintelui si a vicepresedintelui Agentiei.
„Din Consiliul National de Integritate vor face parte reprezentanti ai tuturor celor controlati”, a afirmat ministrul justitiei.
Consiliul National de Integritate este format din: cate un membru desemnat de fiecare grup parlamentar, 2 judecatori din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, desemnati de Colegiul de conducere al acestei instantei, 2 reprezentanti ai Guvernului, cate un reprezentant al Asociatiei Municipiilor din Romania, Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din Romania, Asociatia Oraselor din
Romania, Asociatia Comunelor din Romania, al inaltilor functionari publici si al functionarilor publici, 2 reprezentanti ai societatii civile, cu titlul de observatori, fara drept de vot. Autoritatile, institutiile si structurile mentionate vor desemna cate un supleant.
Presedintele si vice-presedintele sunt numiti pentru un mandat de 4 ani. Ei nu trebuie sa faca parte sau sa fi facut parte, in ultimii 10 ani, dintr-un partid sau dintr-o alianta politica si sa nu fi fost agent sau colaborator ai serviciilor de informatii inainte de 1990, lucrator operativ, informator sau colaborator al serviciilor de informatii.
Consiliul National de Integritate are atributii doar in ceea ce priveste numirea si revocarea din functiei a presedintelui si vicepresedintelui ANI. Revocare se poate face doar pe baza unui audit extern independent care se face anual.
Personalul Agentiei este format din presedinte, vicepresedinte, inspectori si alti functionari publici, precum si personal contractual, numiti de presedinte, potrivit legii. Pentru operationalizarea Agentiei, 25 de persoane vor fi detasate de la alte institutii publice.
Organizarea, functionarea, atributiile si sarcinile personalului se stabilesc prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Integritate.
Evaluarea activitatii Agentiei se face printr-un audit extern independent care se intocmeste anual si se plateste din bugetul ANI, potrivit regulilor de achizitii publice.
Pentru a veni in sprijinul persoanelor care au obligatia declararii averilor si a conflictelor de interese, proiectul de lege propune desemnarea unor persoane specializate in cadrul tuturor autoritatilor, institutiilor si societatilor care sa aiba atributii privind monitorizarea acestor declaratii (primirea, inregistrarea, publicarea pe site a declaratiilor etc) si acordarea de consultanta privind modul de completare a acestora.
Controlul averilor
Proiectul stabileste clar categoriile de demnitari si functionari care sunt obligate sa depuna declaratii de avere (de exemplu, sefii serviciilor secrete). De asemenea, prevederile proiectului extind categoria persoanelor care trebuie sa depuna aceste declaratii.
Astfel, vor depune declaratii de avere membrii Consiliului Economic si Social, membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, sefii cultelor religioase, personalul cu functii de conducere si control din unitatile sistemului de invatamant si al celui de sanatate.
Proiectul prevede sanctionarea disciplinara a persoanei publice, care poate merge, dupa caz, pana la eliberarea acesteia din functie. Persoanele eliberate din functie sunt decazute din dreptul de a exercita o demnitate sau o functie publica pe o perioada de trei ani dupa eliberarea sau revocarea din functie, cu exceptia alesilor.
Declaratia de avere se face la numirea in functie pentru bunurile personale comune si cele detinute in indiviziune si se actualizeaza pana la data de 31 mai a fiecarui an.
Persoanele care au ocupat functii sau demnitati publice dupa 1 ianuarie 1990 pot fi supuse controlului averilor cu privire la bunurile supuse obligatiei declararii prin reglementarile in vigoare la momentul detinerii publice sau a functiei, daca exista date sau indicii ca unele bunuri ori valori nu pot fi justificate de persoana in cauza cu veniturile obtinute.
Controlul averilor de catre Agentia Nationala de Integritate se va face din oficiu sau la sesizarea oricarei persoane. Daca persoana a carei avere este supusa controlului este casatorita, controlul se extinde si asupra bunurilor sotului/sotiei.
Pe baza sesizarilor, se declanseaza o cercetare prealabila care se poate finaliza cu inceperea efectiva a controlului, daca cele semnalate se confirma.
Verificarile de conturi bancare se pot face doar dupa inceperea controlului, nu si in perioada de verificare prealabila, prin intermediul Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor.
Daca se constata ca exista probe privind justificarea rezonabila a averii, se decide clasarea verificarii. Daca apar elemente noi, cercetarea se reia.
Daca persoana in cauza nu depune dovezi pentru justificarea rezonabila a averii sau daca dovezile prezentate nu sunt suficiente, inspectorul Agentiei Nationale de Integritate constata prin decizie ca nu se justifica diferenta de bunuri si valori detinute si cele care puteau fi dobandite din veniturile realizate.
Acest fapt constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit reglementarile aplicabile demnitatii, functiei sau activitatii respective.
Actul de constatare poate fi atacat la Curtea de Apel, sectia de Contencios administrativ si fiscal in a carei raza teritoriala este domiciliul persoanei cercetate.
Nu este obligatorie depunerea de dovezi pentru bunurile si valorile economisite sau primite cu titlu de dar manual, daca acestea reprezinta 2%, dar nu mai mult de 10.000 Euro, reprezentand diferenta dintre averea declarata si veniturile obtinute.
Actul definitiv de constatare al Agentiei se comunica in termen de 10 zile organelor care pot aplica santiuni disciplinare sau care pot dispune revocarea sau eliberarea din functie, precum si organelor fiscale. Daca sunt indicii ca bunurile obtinute prin savarsirea unei fapte penale, decizia va fi comunicata si organelor de cercetare penala.
De asemenea, proiectul contine sanctiuni constand in amenda de la 100 la 500 RON (1-5 milioane lei vechi) pentru nedepunerea la termen a declaratiilor de avere, nepublicarea declaratiilor de avere, etc.
Verificarea conflictului de interese
Verificarea intereselor se face de catre Agentia Nationala de Integritate, din oficiu, sau la sesizarea oricarei persoane.
Procedura si etapele verificarii sunt aceleasi ca in situatia verificarii declaratiilor de avere.
In cazul in care se constata ca a existat un conflict de interese, toate actele incheiate direct sau prin persoane interpuse sunt lovite de nulitate absoluta.
Actiunea de constare a nulitatii absolute a actelor juridice sau administrative incheiate in conditiile existentei unui conflict de interese poate fi introdusa de Agentie chiar daca persoana in cauza nu mai detine respectiva functie. Verificarea conflictului de interese pentru o persoana poate fi efectuata in termen de 5 ani de la data incheierii mandatului sau a incetarii activitatii.
In cazul in care se constata existenta unui conflict de interese, persoana care l-a savarsit poate fi sanctionata mergand pana la eliberarea sa din functie. Persoanei eliberate din functie i se interzice sa mai exercite timp de 3 ani functia respectiva, cu exceptiapersoanelor alese.
Proiectul sanctioneaza cu amenda de la 100 la 500 RON nedepunerea sau depunerea peste termen a declaratiilor de interese, nepublicarea declaratiilor de interese etc.
Verificarea incompatibilitatilor
Proiectul extinde sfera cazurilor de incompatibilitate. De exemplu, calitatea de parlamentar, membru al Guvernului, precum si cea de prefect si subprefect va fi incompatibila cu cea de avocat, notar public, executor judecatoresc sau mediator.
De asemenea, proiectul permite parlamentarilor si membrilor Executivului, prefectilor si subprefectilor exercitarea de activitati in domeniul didactic, cu exceptia functiilor de conducere si administrare.
Verificarea incompatibilitatilor se face de catre inspectorul Agentiei Nationale de Integritate din oficiu sau la sesizarea oricarei persoane.
Procedura si etapele sunt cele similare controlului averilor si verificarii conflictului de interese.
In situatia in care se constata ca a existat un conflict de interese in exercitarea functiei sau activitatii sanctiunea poate merge pana la eliberarea din functie. Persoanelor eliberate din functie li se interzice sa mai exercite timp de trei ani functii si demnitati publice prevazute de lege, cu exceptia functiilor elective.
Proiectul de lege va fi trimis spre dezbatere si adoptare Parlamentului, in procedura de urgenta.
