Desi nu au generat probleme majore, in ultimii ani, riscurile asupra stabilitatii financiare generate de sectorul populatiei au crescut, pericolul cel mai mare provenind din cresterea gradului de indatorare, se arata intr-un raport al Bancii Nationale publicat joi, 06.07.2006.

Potrivit analizei BNR, pe termen scurt romanii vor alege tot creditul de consum, gradul redus de inzestrare cu bunuri de folosinta indelungata, precum si cresterea veniturilor si asteptarile populatiei in privinta efectelor benefice ale aderarii la Uniunea Europeana fiind principalii factori.

In ultimii ani creditul bancar a avut cresteri semnificative chiar daca s-a plecat de la o baza redusa. Astfel in perioada 2000-2005, ritmul mediu anual de crestere a creditului bancar a fost de 115,3%.

Ritmul avansat a fost generat de nevoia de bunuri de folosinta indelungata si de locuinte, de cresterea averii si a veniturilor populatiei, de conditiile macroeconomice mai bune, reducerea treptata a dobanzilor sau concurenta intre banci pe sectorul retail.

Romanii s-au indatorat in special prin creditele de consum care detin in prezent o pondere de circa 70% in totalul creditelor bancare acordate populatiei. Potrivit BNR, spre deosebire de ce se intampla in Romania, in zona euro creditele ipotecare detin 69% din total credite, iar cele de consum detin doar 13%.

Oficialii BNR spun ca pe termen scurt acest raport se va mentine. Pe termen lung insa este asteptata dezvoltarea creditului ipotecar, factorii care ar putea genera inversarea raportului fiind cresterea veniturilor si oferta de bunuri imobiliare.

Expertii bancii centrale avertizeaza insa ca o aliniere necorespunzatoare a ofertei la cererea existenta ar putea afecta stabilitatea financiara prin cresterea puternica a preturilor la activele nefinanciare ale populatiei, respectiv a valorii bunurilor imobiliare detinute.

Desi in ultimii ani averea neta a populatiei se afla pe un trend ascendent, principala sursa a cresterii averii este reprezentata de valoarea imobilelor detinute. Potrivit estimarilor BNR, aceste active nefinanciare reprezinta 90% din totalul activelor, in timp ce in Uniunea Europeana ponderea este de 50% cu diferentieri substantiale de la tara la tara (40% in Olanda si 70% in Spania).

Raportul BNR atentioneaza ca lichiditatea redusa a pietei imobiliare si ponderea mare a activelor nefinanciare in totalul averii nete pot diminua semnificativ din capacitatea populatiei de a face fata unui eventual soc sistemic.

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, declara miercuri, 5 iulie 2007, ca Banca Nationala este obligata sa intervina pe piata imobiliara datorita instabilitatii acestei piete.

“Pe piata imobiliara este un decalaj foarte mare intre cerere si oferta. Foarte multe case sunt vanturate, adica sunt la a doua sau a treia vanzare, pentru ca sunt prea putine locuinte noi. BNR nu poate stimula oferta asa ca pentru a crea un echilibru vine si taie in cerere, intervenind prin masuri de restrictionare a creditarii”, a explicat Adrian Vasilescu.

Pe de alta parte, analistul financiar Bogdan Baltazar sustine ca incursiunea Bancii Nationale este inoportuna.

“Aceasta incursiune a BNR pe piata imobiliara este nejustificata, mai ales ca nu se pricep deloc. Daca restrang creditarea, restrang chiar oferta”, a declarat pentru HotNews.ro, Baltazar.

De aceeasi parere este Cristian Badescu, redactor sef al revistei Piata.

“Oferta este in mod indirect afectata. Eu ca si constructor imi voi pune problema cui voi vinde din moment ce creditele sunt tot mai greu de luat. In privinta structurii creditelor, nu cred ca vom vedea schimbari semnificative mai devreme de cinci ani de zile”, a spus Badescu.