Coloana vertebrala a valorilor nationale este o constructie din mituri.Multi vor fi rasuflat usurati, mai ales realizatorii campaniei „Mari Romani”, dupa ce-i vor fi vazut pe primii zece clasati, in majoritate figuri onorabile.

Putea fi mai rau: o lista cu Nicolae Ceausescu in frunte, alaturi de Gigi Becali, Corneliu Vadim Tudor, Gregorian Bivolaru, Corneliu Zelea Codreanu, Mirel Radoi si Madalina Manole ar fi aruncat in derizoriu initiativa TVR pe care realizatorii s-au straduit sa o salveze cu metafore bine ticluite: „joc de societate”, „fotografie la minut” etc.

Chiar daca nu a iesit in primii zece, Nicolae Ceausescu ar trebui sa fie multumit, nu atat de pozitia ocupata de el insusi, cat pentru acele cateva dintre personalitatile propulsate de cultul personalitatii sale in fruntea topului din 2006.

Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza si Mihai Eminescu au fost reinventati de comunismul ceausist care-si extragea seva nationalista si isi legitima politica autarhica prin eroii nationali.

Stefan cel Mare si Mihai Eminescu si-au continuat cariera si dupa disparitia „autorului moral”, prin vointa succesorului Ion Iliescu, cu ajutorul Bisericii Ortodoxe Romane si al Academiei.

Rezultatele campaniei „Mari Romani” confirma ceea ce constata istoricul Lucian Boia in urma cu cativa ani, ca imaginarul nostru politic este dominat de autohtonism si autoritarism. El recomanda societatii civile romanesti sa invete sa se apere de „intoxicarea” cu istorie prin spirit critic.

Topul dovedeste insa ca nu am scapat de „complexul stramosului”, cum il numea Vintila Mihailescu. Noua personaje din zece incarneaza mituri comuniste si postcomuniste, clisee ideologice: al unitatii (Mihai Viteazul si Alexandru Ioan Cuza), al salvatorului (Stefan cel Mare, Ion Antonescu), al varstei de aur (Carol I, Mircea Eliade).

Constantin Brancusi intra in acelasi „panteon national” cu Mihai Eminescu, datorita „Coloanei Infinitului”, descrisa in limba de lemn ca „un monument al spiritualitatii romanesti”.

Inclusiv Nadia Comaneci, o persoana in carne si oase, prezenta in viata noastra cotidiana prin reclamele la RAFO Onesti si la produsele lactate, este un simbol, al exceptionalismului autohton, victoria unei tari mici in fata comploturilor sportive ale marilor puteri, Statele Unite si Uniunea Sovietica.

Fara a contesta personalitatile din top, trebuie remarcat faptul ca el nu reflecta un proces de selectie, votantul nu l-a preferat pe Stefan cel Mare lui Traian Basescu trecandu-i prin sita unor criterii. Propunerea unor nume primite de-a gata din discursul ideologizat, fie el politic, istoric sau publicistic, a fost doar un gest reflex.

O surpriza, prezenta pastorului lutheran Richard Wurmbrand - ca si a lui Gregorian Bivolaru, Corneliu Zelea Codreanu, Gigi Becali si a celorlalti fotbalisti - este consecinta mobilizarii unor comunitati inchegate, relativ mici, dar cu valori clare, care au dorit sa transmita un semn, de viata sau de forta.

Mai mult decat ceea ce suntem, topul „Marilor Romani” ne spune ceea ce nu suntem: uniti, curajosi, luptatori, civilizati, gata de sacrificiu personal, conectati la ideile universale.

Coloana vertebrala a valorilor nationale este, prin urmare, o constructie din iluzii confectionate de cei care au folosit istoria ca pe un instrument de putere, inainte si dupa ‘89. Societatea noastra sufera de un fel de boala a oaselor de sticla.