„Copiii nostri la straini invata...” si e clar ca, in curand, vor spune in loc de „buna ziua”, doar hi, bonjour, bon giorno si Guten Tag. Cam asa stau lucrurile cu prichindeii din diaspora. Dar, iata ca apare o idee si trei muschetari ai muzicii romanesti de-altadata purced la drum lung si recuperatoriu. Batalia finala s-a dat intr-un show de zile mari, la Nurnberg, in Germania.

Ro-open Air, ajuns la a patra editie anul acesta, a adunat iarasi la Nuernberg peste 4.000 de persoane, cu origine si afinitate romaneasca.

Organizat in 2 iulie de asociatia romano-germana „Un alter Ego” (presedinte Remus Vuia) si emitatorul pe internet „Radio R” (Berthold Staicu), open-air-ul s-a bucurat de sprijin de sponzori (macelariile Fronius si Maurer, Western Union transfer de bani, Romtravel Reisebuero, Pletl Omnibusbetrieb, restaurantele Doina si Dracula, discoteca Centro, cofetaria Davignon,

Matrix la indigo

Kraus-balkon Deko, AS Landschaftsgaertner etc.) De ce sunt importante sponsorizarile acestor actiuni ale romanilor din strainatate? Pentru ca, astfel pot ele sa existe, sa se autofinanteze, in lipsa de fonduri si sustinere de la statul roman, sau cel federal german.

Pentru festivalul-concurs „Prichindelul” organizat in preambulul Ro-Open Air 2006 -intre 30 iunie si 1 iulie- tot la Nuernberg, s-au aprobat 16.420 de euro finantare din partea Departamentului pentru relatia cu romanii de pretutindeni din cadrul MAE, dupa spusele organizatoarei Doina Fruehwald de la asociatia Casa Romaneasca, care zice ca asteapta inca deblocarea fondurilor si

viramentul de bani pentru proiectul cultural aprobat. Pana atunci, evenimentul a avut loc, prichindeii participanti din tara si strainatate au fost transportati, hraniti, cazati. Parintii si educatorii la fel, caci e vorba de deplasare de minori peste granite.

O parte a juriului a fost tot din Romania, stele cunoscute ale cantecului, care au dat greutate si importanta concursului. La Ro-open Air, acestia au evoluat si pe scena, atragand romanasii si nemtii porniti duminica pe strazi in cautare de distractie.

Spoiala de o zi a-la-lordi

Despre semnificatia acestor initiative in diaspora romaneasca, Victor Socaciu ne spune: „Ideea este buna si generoasa in fond, de a cuprinde intr-un festival de muzica, copii din Romania, dar si din diaspora romaneasca.

Festivalul european de muzica pentru copii „Prichindelul” a plecat de la dorinta organizatorilor, de a da un impuls activitatii artistice si pentru acest esantion de populatie, spre a se reinvata cantecul romanesc, spre a refamiliariza tanara generatie -fie ea crescuta pe melegurile Italiei, Germaniei, Spaniei, Portugaliei sau Frantei - cu valorile romanesti autohtone Aceste

intalniri care vor avea, sper, loc in fiecare an, la Nurnberg, pot sa intareasca prietenia intre copiii romani si o noua traditie legata de cantecul romanesc, o traditie care sa continue unele lucruri care s-au facut in tara, din pacate prea rar”.

Intrebat daca, intre concurenti, a remarcat vreun talent autentic, Socaciu raspunde: „Da, exista, eu am observat ca in Italia exista o speranta extraordinara, o fetita care s-a remarcat si in seara galei. De asemenea, copiii care au venit din Romania. Nu ma mira, ei au fost selectionati in urma unei preselectii riguroase, care a avut loc la Palatul National al Copiilor din Bucuresti.

Deci, sperante si valori intemeiate deja, deoarece la selectia de la Bucuresti a venit „creme-de-la-creme”, castigatori ai marilor festivaluri din Romania. Chiar si reprezentanta Romaniei la Eurovisionul de anul trecut, Alina Eremia, a evoluat pe scena Prichindelului. Ea castigat locul I in concurs, la sectiunea 10-14 ani.

Eu am fost prezent la festival cu o piesa compusa acum un an, pe care un copil din Germania a interpretat-o in concurs. Cu aceasta piesa, am obtinut premiul I la sectiunea de creatie”.

Victor Socaciu a avut si un recital pe scena, la Ro-open air, unde a cantat din piesele sale vechi, dar si altele noi.

Sofia Vicoveanca a dardait cu foc pe scena din Nuernberg, in spiritul propriei declaratii, ca „Politica mea e cantecul”, iar Mihai Constantinescu a prezentat, printre alte slagare, micilor soimi nuernberghezi, „O lume minunata”, pe care si pionierii patriei RSR o fredonau de zor.

Duo Miraj, „Pandurii” din Ramnicu-Valcea si ansamblul bistritean „Strunga” au intregit peisajul muzical romanesc, caruia i s-a alaturat trupa germana Audiom, intrata in scena cu multi decibeli, ulterior reglati pe normal, la pultul de mixaj. Diversitate, chef de dans si chef de chef in aer liber.

Micul la gratar a fost din nou rege, fara fumul sau inecacios si gustul sau „de acasa” nu misca nici o petrecere in aer liber, la romani.

Mai nou, a aparut, la petrecerile in aer liber, „sindromul Lordi”: mastile si pictatul-de-mutrisoare la copii sunt o atractie constanta, care uneori „naste monstri”. Trendul de moda la tineret e cu ochelari de soare negri, in regim de „gemene” sau de „trasi pe ceafa” si asortati la pantalonii de camuflaj ai jmecherilor locali. Ce mai...

„o lume minunata/ O lume cu mult soare si multe jucarii”, pentru mari, mici si mijlocii, intr-o parcare de vara la Nuernberg.