Sub presiunea UE, Sofia amina demolarea unui ghetou al rromilor

de     Balkan Investigative Reporting Network
Luni, 10 iulie 2006, 0:00


Planurile de demolare a unui cartier din capitala Bulgariei locuit in majoritate de etnici rromi au fost stopate in ultima clipa si numai sub presiunea euro-parlamentarilor, relateaza buletinul informativ Divers.

In plus, acest incident a reaprins discutiile in Bulgaria privind masura in care in aceasta tara sunt respectate drepturile omului.

Abia dupa ce patru parlamentari europeni, reprezentanti ai Aliantei Libere Europene, au trimis o scrisoare guvernului bulgar, primarul Sofiei a decis amanarea demolarii a aproximativ 60 de locuinte construite ilegal in Batalova Vodenitsa, un cartier-ghetou de la marginea orasului, in care traiesc aproape 200 de rromi.

Autoritatile bulgare intentionau sa continue planul de demolare, dupa ce primisera aprobarea Curtii Supreme de Justitie. Acum la Sofia autoritatile, guvernul si organizatiile drepturilor omului sunt in disputa pe marginea gasirii celei mai bune solutii in aceasta chestiune.

Expertii spun ca situatia scoate in evidenta diferentele evidente dintre politica locala si standardele europene, intr-o problema extrem de sensibila.

Conflictul din jurul statutului rromilor din Sofia a erupt intr-un moment delicat - cu doar cateva zile inainte ca Bulgaria sa preia presedintia initiativei regionale "Deceniul de Incluziune a Rromilor.”

Initiativa isi propune sa uneasca eforturile a opt tari din Europa Centrala si de Est in cadrul unui proiect de imbunatatire a situatiei sociale a rromilor: construire de locuinte, cresterea nivelului de educatie, imbunatatirea situatiei locurilor de munca si a ingrijirii medicale pentru aceasta minoritate marginalizata si privata de numeroase drepturi.

Conflictul pe marginea viitorului cartierului Batalova Vodenitsa nu este insa primul care implica rromii din Bulgaria. Anul trecut, autoritatile de la Sofia au distrus un alt cartier pe motiv ca peste 20 de locuinte, ce gazduiau aproximativ 150 de rromi erau, de asemenea, construite ilegal. Problema locuintelor rromilor din Sofia este, de fapt, problema tuturor rromilor din Bulgaria.

Regimul comunist a pus capat stilului de viata traditional al rromilor, obligandu-i sa se sedentarizeze. Dar, odata stabiliti intr-un loc, cei mai multi au sfarsit prin a locui in ghetouri izolate, victime ale segregarii.
De atunci, situatia a ramas, mai mult sau mai putin, aceeasi. Mai mult, tranzitia economica si politica a tarii a agravat aceasta situatie.

Minoritatea rroma este printre grupurile sociale care au avut cel mai mult de suferit de pe urma instabilitatii economice, somajului si saraciei. Foarte putini au avut norocul sa duca un trai decent si sigur.

Migrand pe teritoriul tarii in cautarea unui loc de munca mai bun, acestia au avut tendinta sa se stabileasca pe proprietatile municipalitatilor fara permisiune, construind mai ales adaposturi provizorii neautorizate.

Ultima tentativa de daramare a acestor adaposturi construite ilegal pe proprietatile municipalitatii a fost demarata de prefectul Sofiei, Eva Seizova. Cand a facut publica ideea de a distruge ghetoul Batalova Vodenitsa, in luna septembrie a anului trecut, 23 locuitori ai ghetoului au atacat proiectul in intanta.

Insa tribunalul de la Sofia si apoi Curtea Administrativa Suprema au considerat ca planul municipalitatii este legitim.

Doar opozitia parlamentarilor europen a facut ca primarul Sofiei, Boyko Borisov, sa intrerupa proiectul. In fata acestui protest, acesta decis suspendarea operatiunilor de evacuare pana la rezolvarea problemei locuintelor celor afectati.

Acest caz a generat o ampla dezbatere la Sofia. Multi experti dau vina - pentru perspectiva diferita de abordare a chestiunii locuintelor construite ilegal - pe diferentele dintre politica locala si cea la nivel national.

Margarita Ilieva, reprezentanta a Comitetului Helsinki bulgar - organizatie ce militeaza pentru drepturile omului ce a dus acest caz la Strasbourg -, a declarat ca politica municipalitatii contrazice politica oficiala a tarii, in ceea ce priveste integrarea rromilor.

Ilieva a afirmat ca programul guvernamental din 1999 de integrare a rromilor aproba, in masura posibilitatilor, legalizarea constructiilor ilegale, in detrimentul demolarii si evacuarii.

Totusi, Georgi Krastev, reprezentant al Departamentului pentru integrarea rromilor din cadrul Consiliului National de Cooperare pe Probleme Etnice si Demografice, este de alta parere. Acesta a declarat ca multe dintre locuintele rromilor trebuiesc demolate intrucat nu corespund standardelor sanitare si de siguranta.

Comitetul Helsinki a criticat autoritatile de la Sofia si pentru ceea ce a descris drept o politica arbitrara in chestiunea recuperarii terenurilor. Margarita Ilieva afirma ca legea curenta a proprietatii municipalitatilor, pe care s-a bazat ordinul de evacuare, constituie un atac la dreptul elementar al cetatenilor la o locuinta.

"Prevederea din lege care le permite autoritatilor locale sa evacueze fara compensatie orice cetatean care locuieste ilegal pe proprietatea municipalitatii, chiar si atunci cand aceasta este singura locuinta a acestuia, contrazice Conventia Europeana a Drepturilor Omului,” a declarat Ilieva.

Aceasta prevedere incalca articolul 8 al Conventiei care precizeaza ca dreptul la un camin si la o viata linistita de familie este un drept al omului.

Prefectul Eva Seizova este, insa, de alta parere. Catalogand scrisoarea celor patru parlamentari europeni drept "amestec nejustificat”, aceasta a citat Constitutia tarii care prevede ca niciunul din drepturile unei persoane nu ar trebui sa incalce drepturile vreunei alte persoane.

"Acest principiu a fost incalcat, in acest caz,” spune Seizova. "Primesc multe plangeri din partea miilor de cetateni ce locuiesc in apropierea ghetoului si care au fost vadit deranjati de persoanele ce locuiesc ilegal acolo.”

Prefectul a adaugat cu amaraciune ca, in timp ce tentativa de demolare a ghetoului a provocat revolte, nimeni nu a acordat aceeasi atentie cand bulgarii au fost evacuati din locuinte.

Unii analisti sunt de parere ca este clar ca initiativele nationale pentru rromi au fost lansate adesea fara a fi bine gindite, cel putin in ceea ce priveste aplicabilitatea la nivel local.

"Solutionarea acestei probleme va necesita mult timp si va avea un pret financial si social ridicat,” a declarat Boyan Zahariev, reprezentant al Institutului pentru o Societate Deschise de la Sofia.
In luna mai, Consiliul ministerial al Bulgariei a alocat aproximativ 10 milioane de leva (aproape 5 milioane de euro) relocarii a circa 80.000 de familii rrome in urmatorii zece ani.

Pana la finalizarea acestui proiect, autoritatile locale se pot lovi de alte probleme similare celei de la Batalova Vodenitsa.

Un comentariu publicat de Reteaua Balcanica de Investigatii Media (www.birn.eu.com)















49 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică