O mina de oameni controleaza o piata extrem de banoasa: sondarea opiniei publice. Nici un organism nu auditeaza sondajele si nu sanctioneaza abaterile deontologice.
Patru sondaje de opinie realizate in luna iunie si la inceputul lui iulie au adus raspunsuri complet diferite la o intrebare comuna: cu cine ati vota daca PD si PNL ar candida separat si nu in Alianta? Sint doua categorii de raspunsuri: scor aproape egal (BCS si Civis) sau scor dublu PD (GALLUP) sau scor triplu (INSOMAR).
Unii sociologi incearca sa puna diferenta de scor pe seama metodologiei de cercetare, insa cei mai multi acuza lipsa de credibilitate a rezultatelor pe motiv ca sint dirijate de cei care le-au comandat. In prezent nu exista un organism de breasla care sa amendeze incalcarea normelor profesionale.
Una dintre putinele asociatii de profil este Societatea Romana de Marketing si de Sondare a Opiniei Publice (SORMA). Societatea este insa reprezentata chiar de cei care conduc institutele de sondare, astfel incit se ocupa mai degraba cu acoperirea reciproca a erorilor din breasla decit cu sanctionarea acestora.
Socul maxim a aparut la intrebarea care indica raportul de forte dintre PD si PNL. In sondajul INSOMAR, comandat de sindicatul afaceristului Liviu Luca, 70% dintre electorii Aliantei ar vota pentru Boc&Co. si doar 25% pentru liberali, in timp ce la BCS scorul este de numai 47,5-45,3 in favoarea pedistilor.
Duminica, Bruno Stefan, seful BCS, spunea ca modalitatea de formulare a intrebarilor poate induce raspunsuri de un anumit tip si provoca astfel diferentele dintre sondaje. Silviu Matei, seful Departamentului de cercetare al INSOMAR pare a fi pe aceeasi lungime de lunga: „Noi am mers pe o intrebare inchisa, adresata celor care au declarat ca voteaza Alianta D.A.
Nu stim daca acelasi lucru l-au facut si cei de la BCS. Apoi, ordnea intrebarilor poate induce raspunsurile alegatorilor. In chestionarul nostru, intrebarea aceasta era pusa imediat dupa aceea privind intentiile de vot“.
BCS, o istorie pe scurt
Biroul de Cercetari Sociale nu se numara printre institutele de sondare a opiniei publice cu o reputatie prea buna in rindul analistilor politici. Aparut la inceputul anului electoral 2000, BCS si-a stirbit credibilitatea lansind pe piata sondaje in care taranistii si CDR 2000 se plasau cu 3-5 procente peste pragul de intrare in Parlament.
Aceasta in ciuda faptului ca majoritatea cercetarilor sociologice predictau iminenta prabusirea a PNTCD. Mai putin folosit pe zona politica sub guvernarea PSD, BCS a revenit puternic anul trecut, orbitind de aceasta data in sfera de interes liberala.
Cel mai bun exemplu in acest sens il reprezinta chiar ultimul sondaj de opinie, comandat de Fundatia pentru Societatea Civila, prezidata de politologul Stelian Tanase, in conducerea careia se afla personaje de rang secund si tert din PNL.
Centrul de Analize si Investigatii Sociologice Civis, care a furnizat si el date favorabile PNL, a fost fondat, in mai 2004, de un grup de cercetatori din Republica Moldova. Nu are nici pina acum un site de Internet, dar are ambitia sa produca, din ianuarie 2006, cite o cercetare sociologica pe luna.
Sondaje pe bune si sondaje-coafor
In acest moment, pe piata apar trei tipuri de cercetari sociologice. Institutele cu greutate efectueaza, de cel putin doua ori pe an, sondaje-barometru, de regula cu resurse proprii. Regula nu exclude insa exceptiile. Atit clientii comerciali, cit si clientii politici pot, contra cost, comanda intrebari pe care sociologii le prind in chestionare.
„Aici manipularile politice sint mai putin posibile. Chestionarul cu intrebari politice-tip il facem noi oricum, din oficiu, clientii sint, in general, interesati de chestiuni de detaliu, greu publicabile. De obicei, comanda asemenea intrebari fiindca vor sa afle cum stau, nu sa coafeze realitatea in folos propriu“, spune Sebastian Lazaroiu.
Comenzi cu masca
Sint apoi cercetarile sociologice „pe bune“, comandate de client pentru ca vrea sa-si cunoasca situatia exacta, dar si sondajele facute pentru „infrumusetarea“ beneficiarului. „Piata este distorsionata de acest tip de cerere, in care clientul vrea sa apara cit mai bine.
Si, cit timp va exista un asemenea tip de cerere, se vor gasi destui impostori care sa furnizeze oferta, iar vina e a lor“, explica directorul CURS.
Sondajele sub PSD
In anul electoral 2004, diferentele enorme intre rezultatele sondajelor au dus la o decredibilizare a institutiei de sondare a opiniei publice. IMAS a difuzat o serie de cercetari sociologice in care, in mod constant, PSD avea cu 3-4 procente mai mult decit in sondajele CURS sau CSOP.
Omul de casa al PSD, Alin Teodorescu (sef al cancelariei primului-ministru Adrian Nastase), ocupase postul de director al IMAS si detinea in continuare actiuni la societate. In campania de la alegerile din Capitala, IMAS ii dadea ca favoriti pe Mircea Geoana si PSD insa rezultatele alegerilor au dat peste cap profetiile de partid. (Alin Bogdan)
Scandalul Aliantei gonflate
Cel mai mare scandal de pe piata sondajelor politice a izbucnit la inceputul lui octombrie anul trecut. In centru - Gallup, un institut cu o cota buna de credibilitate. Comandata de Societatea Academica Romana si efectuata intre 29 august si 9 septembrie 2005, cercetarea care a provocat conflictul plasa Alianta D.A. la 53% din intentiile de vot, la mare distanta de PSD (32%).
In paralel cu sondajul Gallup, un alt institut cu greutate, IMAS, dadea publicitatii un studiu realizat pe parcursul lunii septembrie, in care alianta PNL-PD nu aduna decit 42 de procente, in timp ce PSD avea un scor cu 2% mai bun decit in sondajul Gallup. Directorul IMAS, Mircea Kivu, si omologul de la CURS, Sebastian Lazaroiu, au deconspirat procedura aleasa de Gallup pentru ca A.D.A.
sa atinga 53%: realizatorii sondajului au trecut in chestionar, pe intrebare inchisa, trei optiuni - Alianta, PNL si PD - dupa care au adunat rezultatele.
Boc: „INSOMAR e mai credibil“
Liderul pedist Emil Boc inclina sa dea crezare sondajului INSOMAR, net favorabil partidului sau. „Din cite stiu, INSOMAR este un institut de prestigiu, este mai credibil si mai constant decit celelalte, de care abia daca am auzit. Stim cu totii ca exista sondaje care au doar un caracter pur orientativ sau propagandistic. Cred ca acolo ar trebui plasate si acestea din urma“.
Altfel, Boc militeaza pentru o ierarhizare a institutelor in functie de credibilitatea „cistigata in timp“.
BCS, abonat la PNL
„PNL nu a lucrat niciodata cu INSOMAR, insa a comandat sondaje la BCS“, a afirmat vicepresedintele PNL Teodor Melescanu. El a precizat ca atunci cind comanda un sondaj PNL urmareste sa obtina date despre „tendinte“ si raspunsuri la agenda publica.
„Sondajele au un caracter mai mult sau mai putin manipulator, din acest motiv politica nu trebuie sa lucreze niciodata cu cifre absolute. Noi trebuie sa ne vedem daca tendinta este stabila, daca urca sau coboara“, a mentionat Melescanu.
Piata sondajelor functioneaza fara jandarm
In prezent nu exista un organism de breasla care sa amendeze public incalcarea normelor profesionale de catre casele de sondare a opiniei publice.
Desi pare uimitor, dupa 16 ani de democratie, sociologii nu au un corp profesional care sa-i sanctioneze pe impostori. Exista doua tentative asociative care isi propun sa urmareasca aplicarea standardelor stiintifice in alcatuirea si difuzarea cercetarilor sociologice.
Forumul metodologic al Asociatiei romane a sociologilor se afla in curs de constituire si are in lucru un cod de practica a cercetarii sociale si de marketing. Acesta se afla in stadiul de proiect. In paralel, mai multe institutii de profil au infiintat Societatea Romana de Marketing si Cercetare a Opiniei Publice (SORMA).
Potrivit directorului institutului CURS, Sebastian Lazaroiu, SORMA functioneaza mai mult ca o pavaza a „sondorilor“ in fata „pericolului extern“, reprezentat de mass-media si de politicieni.
