Liderul PC si-a publicat ieri contestatia depusa la CNSAS. In propria sa interpretare, el a fost o „exceptie“ a vremurilor, fentind securistii ce incercau sa-l racoleze.
In regim publicitar, contestatia depusa saptamina trecuta la CNSAS de avocatul lui Dan Voiculescu a aparut ieri pe trei pagini in cotidianul „Adevarul“, dupa ce initial s-au purtat negocieri si cu „Evenimentul zilei“, dupa cum sustine Sergiu Andon.
Ca si imaginea pe care acesta a incercat sa i-o contureze lui Voiculescu la conferinta de presa, contestatia incearca sa faca din colaboratorul „Felix“ un personaj exemplar in contextul epocii comuniste, care „nu a respins sfidator «curtea» pe care i-o facea Securitatea, dar nici nu s-a lasat prins in angrenajul nenumaratelor roti dintate ale acesteia“.
„Dusmanul“ Oprea folosit la nevoie
Activitatea lui Dan Voiculescu la Crescent, in perioada 1982-1989, este prezentata ca un succes pe care „Securitatea nu i l-a iertat“.
„Cistigurile Crescent intrau in conflict deschis cu interesele economice ale Securitatii“, explica avocatul Sergiu Andon si trimite de mai multe ori la cartea lui Marius Oprea, „Mostenitorii Securitatii“, in care lui Voiculescu ii este dedicat capitolul „Mostenitorul lui Ceausescu“.
„Ceea ce ramine in orice caz relevant este ca Dan Voiculescu isi permitea sa traga tepe securistilor“, este citatul din cartea lui Oprea pe care-l foloseste Andon in argumentatie. Marius Oprea se arata insa stupefiat de aceasta interpretare si precizeaza ca „teapa“ la care facea referire viza banii pe care Voiculescu i-a cistigat, nu insuccesul ofiterilor de Securitate de
a-l racola.
Tot pe o afirmatie a lui Marius Oprea se bazeaza si argumentul ca in documentele din dosar nu apare deloc Directia I, „principala structura de politie politica“, majoritatea documentelor provenind de la Directia a III-a (de contraspionaj), care, spune Marius Oprea in carte, „nu ar fi trebuit sa aiba legatura cu politia politica“.
Uite-l pe Felix ca nu e
Voiculescu mai sustine ca nevinovatia sa se bazeaza si pe faptul ca dintre cei 27 de ofiteri de Securitate care apar in dosare nici unul nu a fost deconspirat ca agent al politiei politice. Datorita lipsei arhivei, CNSAS a reusit sa publice insa numele a mai putin de 150 de ofiteri de Securitate din totalul de peste 10.000.
„Ofiterii respectivi nu au vrut sa ajunga prim-ministri si nu au fost verificati cu prioritate, asa cum a fost verificat Dan Voiculescu“, mai comenteaza Marius Oprea.
Contestatia acorda o atentie minima celor doua note semnate „Felix“ si datind ambele de pe 29.12.1977, desi una dintre ele condamna atitudinea „dusmanoasa“ a unui cetatean strain.
Accentul ei cade insa pe notele semnate cu numele real, aflate in dosarul de urmarire „Dorin“, care ar reprezenta „material de disculpare personala, nu de acuzare a altora“.
Articol integral in Cotidianul
