Razboi deschis in Orientul Apropiat - Israelul a deschis doua fronturi in acelasi timp, in Gaza si Liban. Morti si raniti in toate partile implicate. Capitalele lumii comenteaza si fac apeluri pro sau contra, pretul petrolului a atins maximum istoric. Rar a existat in istorie un moment mai nefericit pentru izbucnirea unui conflict. Hezbollahul a provocat Israelul, rapindu-i militari.

Israelul a ripostat la randul sau cu uriase forte armate - in aer, pe apa si pe pamant. Razboiul e gata reinceput. In ultimii 30 de ani, diferite organizatii palestiniene au provocat in repetate randuri Israelul. Nu intotdeauna insa riposta a fost atat de masiva. In 2004, de exemplu, a avut loc o provocare similara.

Israelul s-a gandit si atunci sa riposteze, dar Statele Unite le-au cerut sa gaseasca o alta solutie tocmai pentru a nu ingreuna lupta in razboiul antiterorist. Si atunci, premierul Sharon a gasit altceva decat razboiul. Riposta de astazi a Israelului se face intr-un moment cand lumea se afla in cea mai dificila situatie de dupa incheierea Razboiului rece.

Interventia din Afganistan e departe de a-si fi atins scopul, acela de a infiinta un stat laic, compatibil macar cu normele din statele musulmane laice. Statele Unite s-au impotmolit ingrozitor in Irak. Razboiul de acolo a creat o fisura in sanul Occidentului, mari puteri europene fiind in mod deschis impotriva SUA in aceasta problema.

Noroc cu Romania si cu teritoriile Tonga, Marshall si Micronezia, plus Honduras si Nicaragua de si-au mai creat americanii o coalitie internationala...

La cinci ani de la 11 septembrie, fisura provocata de Al-Qaida intre lumea musulmana si cea crestina, in loc sa dispara, s-a adancit vizibil. Ura impotriva militarilor straini din Afganistan si Irak e fara margini. Numarul atentatorilor sinucigasi a crescut exponential. De la Londra la Madrid, din Bali in Antalia, explodeaza atentatori sinucigasi, mutiland mii si mii de civili nevinovati.

Niste caricaturi neinspirate despre Mohamed publicate de un ziar din Danemarca au provocat o furie disproportionata, milioane de musulmani luand cu asalt ambasadele si simbolurile occidentale, fapte soldate cu zeci de morti si raniti. Scapata de sub control, situatia din Irak a schimbat echilibrul de forte inclusiv in lumea musulmana.

Siria este acuzata oficial de guvernul SUA ca sprijina terorismul international. Liderul Hamas se afla si lucreaza la Damasc. Iranul inarmeaza si antreneaza in mod oficial Hezbollahul cu care se lupta azi Israelul. Presedintele Iranului, Mahmud Ahmadinejad, a anuntat, tot oficial, ca scopul sau este distrugerea Israelului.

ONU si marile puteri suspecteaza Iranul ca in maximum un an va avea arma nucleara. Din acel moment, nu se va mai pune problema daca, ci cand va folosi Iranul aceasta arma. Nici SUA, nici Uniunea Europeana, nici Rusia nu au izbutit un dialog fructuos cu Teheranul. Lumea sta si se uita la o bomba cu ceasul ticaind.

Se vorbea, la un moment dat, de un posibil atac aerian al Israelului asupra instalatiilor nucleare iraniene, asa cum s-a intamplat acum peste doua decenii asupra Irakului lui Saddam Hussein. Lumea de astazi seamana insa prea putin cu cea de ieri.

Cum s-a ajuns oare in aceasta situatie? In teritoriile palestiniene, Hamasul, considerat organizatie terorista, a ajuns la putere prin alegeri libere si corecte si asta dupa ce Fatahul, acceptat de SUA si Israel, a furat pur si simplu miliarde de dolari din ajutoarele internationale.

Nu fanatismul religios i-a motivat pe palestinieni sa faca o schimbare, ci coruptia generalizata a propriei administratii. Din 2001, Al-Qaida a incercat in toate modurile sa separe zona musulmana de restul lumii. Fie ca este vorba de lumea crestina, prin atentatele fara precedent de pana acum, fie, asa cum s-a intamplat acum cateva zile, de cea Hindu.

Atentatele din India realizate dupa modelul de la Madrid pot arunca in haos o tara cu peste un miliard de locuitori, mai ales ca razboaiele dintre musulmani si hindusi din subcontinentul indian nu sunt, istoric vorbind, ceva nou.

In contextul actual, tinand seama si de prezenta Pakistanului in regiune, si de faptul ca amandoua statele sunt oficial detinatoare de arme nucleare, se contureaza un scenariu apocaliptic. Faptul ca Al-Qaida nu tine seama in acest razboi de vietile a mii de musulmani nevinovati, secerati in conflict nu pare sa intereseze multa lume.

In acest context international, reactia Israelului este ingrijoratoare. Lumea musulmana condamna cu ura actiunile statului evreu.

Occidentul apare la fel de fragmentat politic, asa cum stim ca este de cinci ani. SUA cer partilor implicate sa dea dovada de retinere, dar recunosc dreptul Israelului la autoaparare. Franta a condamnat insa „riposta disproportionata a Israelului”. Germania e gata sa medieze intre Israel si Hezbollah.

Franta sprijina Libanul pe al carui presedinte nu l-a invitat la summitul francofoniei de la Bucuresti din toamna. Hezbollahul e considerat organizatie terorista in SUA, dar nu si in tarile europene, mai putin Olanda. Rusia reapare in scena ca un jucator care, in cel mai rau caz, tot va obtine beneficii importante prin cresterea pretului la petrol.

Ghinionul omenirii in acest moment este ca, intr-o situatie politica atat de complicata, lumea nu are lideri pe masura.

La Casa Alba, administratia Bush nu a gasit pana acum solutii memorabile pentru Orientul Apropiat si Mijlociu. Putin nu e acceptat de nimeni, in Europa, Angela Merkel e prea noua, Chirac si Blair prea obositi. In regiune, liderii de odinioara, fie ca s-au numit Rabin, Sharon, Arafat, Saadat sau Hussein, nu mai sunt.

Singur Peretz mai ocupa un post de vicepremier in guvernul israelian, dar si el pare mult prea batran si obosit. Sigur, ne putem trezi ca presedintele Basescu doreste sa trimita trupe de mentinere a pacii in zona, gelos poate pe faptul ca, in urma cu 30 de ani, dictatorul Ceausescu media - in mod real - intre israelieni si palestinieni.

Dar nu lipsa soldatilor a fost problema Orientului aflat in flacari in ultimii ani. Ci a pompierilor.