EXCLUSIV EVZ. Nicolae Ceausescu a respins mai multe mega-proiecte inainte de a-l aproba pe cel actual.

Povestea Casei Republicii (Cunoscuta sub denumirea de Casa Poporului, astazi Palatul Parlamentului) are la baza planul de urbanizare a centrului Bucurestiului "gandit" de Nicolae Ceausescu.

Noul centru politico-administrativ a fost construit ca urmare a cutremurului din 4 martie 1977 si a demararii sistematizarii centrului Bucurestiului (Comisia pentru arhitectura si sistematizare a municipiului Bucuresti, numita prin Decretul prezidential nr. 44/1978).

La acest concurs de distrugere a centrului vechi al Bucurestiului a luat parte crema breslei arhitectilor de la acea vreme. Concurenta acerba declansata de aceasta adevarata "intrecere socialista" a demolarilor (dar mai ales in jurul proiectului Casei Republicii) a iscat, in interiorul Uniunii Arhitectilor, un val de sicane, sesizari si petitii catre organele de conducere.

100 de arhitecti

Inceput in mai 1977, concursul de urbanizare a durat doi ani, iar in ‘78, din cele 17 proiecte, propuse de participanti, s-au ales doua, cele ale arhitectilor Anca Petrescu si Cezar Lazarescu (presedintele Uniunii Arhitectilor si membru in Comitetul municipal Bucuresti al PCR, 1974-1979), proiecte ce au fuzionat la cererea lui Ceausescu.

Odata finalizat planul de urbanizare, urmau a fi stabiliti arhitectii care aveau sa se ocupe de proiectarea noilor cladiri. Astfel, la scurt timp de la aprobarea proiectului (1979), peste 100 de arhitecti au fost chemati de Ceausescu la CC pentru impartirea obiectivelor.

Pentru a multumi pe toata lumea, acesta a dat spre proiectare fiecarui arhitect prezent cate un obiectiv, numai ca, la finalul acestei intrevederi, Anca Petrescu (unul dintre cei doi arhitectii ai planului de urbanizare) a fost marginalizata, oferindu-i-se doar extinderea cu trei metri a Salii Palatului.

Constructiile principale fusesera impartite intre IP Carpati si IP Bucuresti, primul avand ca principal obiectiv proiectarea Casei Republicii.

Casa lui Bumbacea

Sansa reintrarii in "carti" a Ancai Petrescu pentru proiectarea Casei Republicii i s-a datorat arhitectului Lazarescu.

Ea povesteste: "Lazarescu proiectase intentionat bulevardul gresit cu o diferenta de 25 de m (vezi foto 1), pentru a evita daramarea casei lui Vasile Bumbacea (adjunctul sefului Gospodariei de partid, in subordinea careia era si IP Carpati), casa care se afla in spatele actualului minister public".

"La inceputul lui 1980, am fost invitati toti cei 17 arhitecti care concuraseram la proiectul de sistematizare din '77 la o sedinta la Sala Omnia (sala de langa actualul Minister de Interne, unde se tineau plenarele CC), pentru prezentarea machetei Casei Republicii si a noului bulevard.

Imediat ce ni s-a prezentat macheta, mai multi colegi au atacat proiectul concluzionand ca aceasta cladire nu are nimic monumental, este un depozit, o casuta pe un deal. Daca am vazut ca toata lumea are curajul de a ataca proiectul, mi-am facut curaj si am pus problema bulevardului", continua relatarea Anca Petrescu.

Integral in EVZ