Sedinta CSAT de luni trebuie sa gaseasca solutiile procedurale pentru situatia creata de plecarea din fruntea SRI si SIE a sefilor principalelor servicii secrete, fie ca se ajunge la un acord privind oportunitatea numirii noilor capi ai acestor institutii, fie ca se adopta formula interimatului.

Administratia prezidentiala a anuntat inca de vineri, printr-un comunicat, ca Parlamentul este cel care va aproba noii sefi ai SIE si SRI, ceea ce sugereaza ca presedintele Basescu tine seama de prevederile Constitutiei - care stabileste ca legislativul este cel care aproba prin vot nominalizarile din fruntea serviciilor, dar care indica drept sursa a deciziei pe seful statului.

De aceea, este foarte probabil, ca presedintele sa propuna membrilor CSAT o sesiune extraordinara a Parlamentului, pe care, tot potrivit Constitutiei, o poate cere liderilor celor doua camere. Problema este cea a agendei acestei sesiuni.

In cazul in care Traian Basescu este sigur ca nominalizarile sale la sefia SIE si SRI vor fi sprijinite prin vot de o majoritate parlamentara, el poate cere sesiune extraordinara pentru numirea noilor sefi ai celor doua institutii.

De asemenea, daca nu are incredintarea ca propunerile ii sunt acceptate de Parlament, Basescu poate lasa in functie, pe un termen indelungat - care nu este limitat de nicio lege -, interimarii desemnati, vineri - la SRI pe Florian Coldea, iar la SIE, pe Silviu Predoiu.

Este posibil, de asemenea, ca presedintele Basescu sa ceara, la sedinta CSAT de luni, si acceptarea - de principiu, neprecizata de nicio lege - a membrilor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii a interimarilor pe care deja i-a anuntat.

Potrivit informatiilor in posesia carora a intrat Agentia NewsIn pana la aceasta ora, presedintele Basescu nu se hotarase daca va propune CSAT ca noi sefi ai SIE si SRI persoane care sa coincida criteriilor formulate public de liderii Aliantei - Emil Boc si Calin Popescu Tariceanu - oameni dinafara sistemului, apolitici, reprezentanti ai societatii civile.

Potrivit unor surse apropiate de presedinte, acesta nu ar fi renuntat la ideea nominalizarii cat mai curand a unor oameni din interiorul serviciilor.

O alta agenda a sesiunii extraordinare ar putea fi insa, la fel de plauzibila, si dezbaterea in regim de urgenta a legilor privind siguranta nationala. Este vorba despre un pachet de legi asupra carora Traian Basescu nu s-a putut intelege cu liberalii, din cele cinci proiecte pe care le-a propus initial Guvernului, doar patru fiind acceptate de Calin Popescu Tariceanu.

La sedinta din mai a CSAT, Basescu si Tariceanu au anuntat ca Guvernul preia legile si le va prezenta ca proiecte Parlamentului, insa acestea nu au fost anuntate in nicio agenda publicata a sedintelor Executivului.

Pe scurt, aceste legi nu au fost acceptate de liberali, care au considerat ca s-ar inregistra un deficit de democratie prin acordarea unor atributii mai mari ofiterilor de informatii si autoritatilor militare sau politienesti in situatiile exceptionale.

Cum presedintele nu a putut sa-si impuna pachetul de legi nici prin formula vreunei comisii de specialitate din Parlament - cum este cea a SRI, care a respins o parte dintre ele, prin decizia PNL, PSD si PRM - este de asteptat ca seful statului sa exploateze situatia generata de decapitarea principalelor servicii si sa impuna urgentarea dezbaterii in Parlament, cu precadere, a acestor proiecte.

In ultimele zile, o serie de politicieni, de la diferite partide, au cerut sesiune extraordinara pentru dezbaterea situatiei create de plecarea sefilor celor trei servicii de informatii, fiind formulate chiar solicitari cum este cea a liderului PSD, Mircea Geoana, potrivit careia Traian Basescu sa consulte partidele parlamentare pe tema numirii noilor sefi ai SRI si SIE.

Singura consultare mentionata de Constitutie pe care presedintele este dator sa o convoace la numirea in vreo functie in stat este cea mentionata de procedura de desemnare a premierului. De asemenea, Constitutia prevede limpede ca seful statului este cel care propune sefii serviciilor de informatii, urmand ca Parlamentul sa aprobe sau nu nominalizarile.

Prevederea constitutionala nu este acoperita insa, in acest moment, de legi armonizate in acest sens, astfel ca, cel putin in cazul SIE, lucrurile nu sunt tocmai limpezi.