Fundatia pentru o Societate Deschisa (FSD) considera ca uriasele conflicte de interese ale oficialilor si lipsa de transparenta sunt elementele care ar putea face posibila exploatarea miniera de la Rosia Montana.

„Acest proiect inscrie Romania pe o harta a tarilor subdezvoltate si corupte unde domneste legea celui mai tare, in dispretul interesului public, avand efecte devastatoare asupra mediului, patrimoniului arhitectural si arheologic prin distrugerea uneia dintre cele mai vechi comunitati din Romania”, arata FSD.

Conform unui comunicat al FSD, o organizatie non-guvernamentala activa in domeniul protectiei drepturilor omului, lipsa preocuparii reale a administratiei sustine implicit pozitia investitorilor care nu urmaresc decat derularea unui business avantajos.

Proiectul Rosia Montana isi propune dinamitarea a patru munti care inconjoara localitatea Rosia Montana si crearea unui iaz de peste 600 de hectare pentru decantarea sterilului tratat cu cianuri.

Un baraj de 185 m inaltime ar desparti localitatea Abrud, aflata la un km distanta, de cele 214 de milioane tone de steril ce ar rezulta in urma extragerii minereului din ceea ce ar deveni cea mai mare exploatare de suprafata din Europa.

Reprezentantii FSD sustin ca acest proiect aminteste de epoca in care atat mediul inconjurator, cat si comunitati intregi erau sacrificate pentru “construirea socialismului multilateral dezvoltat” in Romania.

In comunicat, reprezentantii FSD dau exemplul Cehiei, membra a Uniunii Europene,care a interzis prin lege un proiect de exploatare miniera, asemanator celui de la Rosia Montana.

Totodata, Ungaria, si ea membra a Uniunii Europene, se opune acestui proiect. Opozitia Budapestei e legata de faptul ca in 2000, in urma poluarii raului Tisa cu cianuri provenite din iazul de decantare al exploatarii companiei „Aurul” , portiuni intinse din riul Tisa si Dunare au fost poluate.

Totodata, statul roman a fost obligat, in urma declararii falimentului companiei “baimarene, sa plateasca Ungariei despagubiri in valoare de 144 milioane de euro.

Fundatia pentru o Societate Deschisa solicita Guvernului Romaniei sa investigheze existenta unor conflicte de interese la nivelul consiliului local Rosia Montana, legalitatea certificatelor de urbanism emise pentru Rosia Montana Gold Corporation, ca si activitatea Consiliului Judetean si a Prefecturii Alba, cu privire la acest proiect.

Se mai solicita si declasificarea actelor prin care Minvest Deva a intrat in posesia licentei de concesiune pentru exploatare si transferul acesteia impreuna cu dreptul de explorare catre Rosia Montana Gold Corporation SA.

FSD sustine ca mai trebuie investigata usurinta cu care s-au acordat descarcarile de sarcina arheologica de catre oficiali ai Ministerului Culturii si lipsa de reactie a autoritatilor raspunzatoare de patrimoniul arhitectural al Rosiei Montane.

In perioada 24 iulie - 25 august anul acesta, Proiectul ‘Rosia Montana’ va intra in dezbatere publica in 14 orase din tara. In acest timp vor exista dezbateri si pe teritoriul Ungariei.