Renate Weber atrage atentia ca nu trebuie sa se confunde verbul “a demite” cu sintagma “a elibera din functie”. In timp ce demisia este un act unilateral de vointa de care se ia act si care nu trebuie aprobata, eliberarea din functie este o sanctiune, a explicat ea intr-o declaratie pentru HotNews.ro.
Fostul consilier prezidential considera ca, potrivit legii, Parlamentul trebuie sa ia act de demisia sefilor serviciilor secrete dar atrage atentia ca nu este vorba de supunere la vot.
Renate Weber considera ca s-a produs o eroare atunci cand in comunicatul Presedintiei, din ziua in care sefii serviciilor secrete si-au dat demisia, scria: “Demisiile celor trei au fost acceptate”, in locul verbului “a accepta” fiind mai potrivit “ a lua act”.
In acelasi timp, Renate Weber considera ca Radu Timofte, care a cerut presedintelui sa-i aprobe “eliberarea din functie”, ar trebui sa dea lamuriri asupra intentiilor sale reale din acel moment.
Renate Weber atrage atentia ca mai apare o chestiune juridica, dupa numirea sefilor interimari ai serviciilor secrete. “In functie de cand devine operationala demisia sefilor serviciilor secrete, ramane de vazut ce se intampla cu valabilitatea juridica a acelor decrete referitoare la interimarii serviciilor”, a spus Weber.
Ea atrage atentia ca intrerimatul nu poate fi contestat, problema fiind cat de lunga poate fi perioada de interimat. Asadar este necesara respectarea Constitutiei care spune ca in 30 de zile trebuie sa fie numiti noi sefi de catre Parlament”.
Chestiunea ar putea fi una politica deoarece “in biroul permanent al celor doua Camere sunt oameni cu studii juridice care stiu ca o demisie e o demisie si gata”, a spus Renate Weber.
Ea considera ca toate discutiile pe acest subiect sunt motivate politic deoarece oricum cei trei sefi ai serviciilor de informatii raman in functii inca 30 de zile de la depunerea demisiei.
