„Nu am fost nascut ca sa fiu turnator”, s-a confesat, ieri, Dan Voiculescu, imediat dupa ce a iesit de la o noua infatisare pe care a avut-o cu Colegiul CNSAS. Intr-un document in 10 puncte pe care l-a prezentat drept contestatie la decizia CNSAS care-l prezenta drept colaborator al Securitatii ca politie politica, Dan Voiculescu povesteste cum s-a nascut Felix fara voia lui.
Parintii lui Felix ar fi „adevaratii colaboratori”, si nu progenitura lor: „Ignorandu-se materialul informativ real, cel indreptat impotriva mea, nu s-a observat ca, de fapt, inscrisurile Felix constituiau justificari la care Securitatea ma obliga ca urmare a informarilor facute de adevaratii colaboratori cum au fost Cristina si Theo privind relatiile mele, considerate de
acestia mai mult decat suspecte, cu cetateanul austriac, cu cetateanul german si cu firma Litex. Trebuia sa explic apropierea de acestia, apropiere care starnise deja suspiciunea Securitatii, ca urmare a informatiilor altora impotriva mea. Sub presiune, n-am facut totusi decat sa completez doua inscrisuri vagi, superficiale, anacronice, nedaunatoare cuiva”.
Materialul pe care l-a prezentat Voiculescu in apararea sa are cateva puncte vulnerabile.
Cate note Felix exista?
Dan Voiculescu se bazeaza pe faptul ca, in dosarul sau de urmarit, exista doar doua note semnate Felix, despre care se straduieste sa arate ca „nu au nici o concludenta”, pentru ca cel turnat nu este un cetatean roman, ci unul strain, iar acesta a fost turnat post factum, deci dupa ce le-a ajutat pe rudele sale sa fuga din tara.
Faptul ca in dosarele care-l privesc pe Dan Voiculescu nu exista decat doua note semnate Felix nu exclude insa existenta si a altor asemenea note, care ar trebui cautate, asa cum este normal, in dosarul de urmarit al persoanelor turnate. Intrebat, ieri, daca a semnat sub pseudonimul Felix si alte note, Voiculescu nu a negat, ci a raspuns evaziv: „Intrebati la CNSAS”.
De ce i s-a dat un nume de cod?
In contestatie, Dan Voiculescu nu reuseste sa explice de ce a semnat sub pseudonim si de ce in scriptele Securitatii apare sub numele de cod Felix.
Aici da vina pe „masinatiune”: „Iscalirea cu pseudonim si sinonimia cu numele de cod de care n-am avut cunostinta constituie coincidente pe care, mai ales dupa trecerea timpului, nu mi le pot explica decat ca o alta masinatiune a Securitatii”.
De asemenea, Dan Voiculescu nu intelege cine este Mircea, colaboratorul despre care se credea ca este el: „Nu am fost eu, in consecinta, nici presupusa colaborare cu Securitatea din perioada studentiei si a activitatii de ghid nu are suport probator”.
„N-aveam trasaturi de docilitate si conformism”
Cea mai tare dovada prin care Dan Voiculescu vrea sa-si probeze nevinovatia este insa caracterizarea psihologica pe care i-a facut-o Securitatea: „Din punctul de vedere al rigorilor Securitatii, caracterizarea mea este preponderent si frecvent negativa, opusa trasaturilor obligatorii de docilitate si conformism ale unui informator”.
In plus, Voiculescu spune ca „nu exista nici o dovada certa (angajament, act de plata, nota informativa cu continut delator real si efectiv)” care sa confirme colaborarea sa cu Securitatea. Si aici se pot aduce contraexemple: multi colaboratori nici nu semnau vreun angajament, in plus multe dintre angajamente se distrugeau odata cu intrarea respectivului in PCR.
In privinta recompenselor, acestea nu era obligatoriu sa fie in natura (bani, obiecte), ci se puteau materializa in avantaje personale sau profesionale care nu necesitau vreun „act de plata”.
