Organismele financiare internationale il sprijina pe Ferenc Gyurcsany
Economia Ungariei a luat-o pe cai oculte odata cu venirea la putere a Guvernului Gyurcsany. Deifictul bugetar si deficitul balantei de plati, indicele datoriei de stat, au cunoscut toate modificari vizibile.
Cabinetul Gyurcsany a declarat in repetate randuri ca nu exista nici o problema in faptul ca Ungaria cheltuie peste capacitatile ei si consuma peste masura.
Evident, in ciuda politicilor economice ale CE, potrivit carora cresterea deficitului bugetar nu trebuie sa stea la baza cresterii economice, cum nici inflatia nu poate sta la baza gradului de ocupare a populatiei.
In schimb, dupa 2001, puterea de la Budapesta a incercat si reusit prin diverse manevre contabilicesti sa-si prezinte “realizarile” in cifre derizorii, modificate de mai multe ori in decursul timpului. Este vorba de indicatorii bugetari, in primul rand.
Ungaria a avut sansa evitarii unei crize financiare din cauze ce nu au tinut de gestionarea fondurilor, ci de acapararea calitatii de membru al Uniunii Europene si a intereselor investitionale occidentale pe piata ungureasca.
PIB-ul a ajuns, intre timp, e drept, pe cai artificiale, la 20.000 de miliarde de forinti, deficitul bugetar la 10 la suta, 9 la suta deficitul balantei de plati, iar rata indatoririi a ajuns la 60 de procente, coborand de la 90 de procente.
In schimb, populatia activa a Ungariei este de numai 4 milioane de persoane, care “tin” alte 10 milioane! Din aceste 4 milioane de persoane, abia 3,4 milioane platesc asigurari sociale. Tot din acestia, mai apoi, abia 2,8 milioane reprezinta platitorii efectivi de impozite.
In perioada 2001-2005, cresterea economica a Ungariei a fost de 18 procente, in timp ce cresterea salariilor a fost de 30 la suta, iar a pensiilor de 33 la suta, consumul sporind cu 25 la suta.
Aceasta “bunastare” generata de Guvern a constituit motorul constructiilor de locuinte, cresteri ale salariilor bugetarilor cu 50 la suta, acordarea pentru pensionari a unei pensii suplimentare pe an, sporirea pensiilor in general, stergerea impozitelor pentru cei care lucreaza pentru salariul minim pe economie, subventionari ale pretului la gazul metan si dezvoltarea retelei de autostrazi.
Bugetul pe 2006 prevedea cheltuieli de 7.496 de miliarde de forinti si incasari de 5.965 de miliarde de forinti. Din sumele cheltuite de la buget, 60 la suta reprezinta segmentul destinat asigurarii bunastarii populatiei, abia 12 procente fiind destinate efectiv pentru asigurarea functionarii diverselor entitati ale statului.
In ceea ce priveste sporul salarial din Invatamant si Sanatate, majoritatea analistilor cad de acord ca s-a procedat corespunzator, chiar si in conditiile date mai existand focare de “hemoragie” de cadre catre Occident. Ceea ce nu este insa in regula, spun analistii, este faptul ca in nici unul din aceste domenii nu s-a facut o reforma propriu-zisa.
La fel, sub semnul intrebarii cade si cea de-a 13-a pensie acordata de stat, multi considerand aceasta o manevra electorala a socialistilor.
Pana la alegerile din urma cu doi ani, Guvernul a subliniat permanent ca deficitul bugetar al Ungariei se afla la un nivel “acceptabil”. Organismele internationale erau insa de alta parere.
Cine il sprijina pe Gyurcsany?
Oricum ar fi, cert ramane doar faptul ca acum, majoritatea organismelor financiare internationale considera ca probleme pot surveni abia in ipoteza in care Ferenc Gyurcsany va fi indepartat de la conducere, iar reformele nu vor fi duse la bun sfarsit. Analistii unguri considera insa ca nimic nu se leaga propriu-zis de Gyurcsany, ci de aplicarea reformelor in sine.
Insa, potrivit Agentiei de evaluare financiara Standard & Poor’s, demonstratiile antiguvernamentale ar putea limita campul de actiune al guvernului in aplicarea reformelor si deci, ar indeparta termenul consolidarii financiare a Ungariei si implementarea monedei unice europene, ceea ce ar duce la o scadere a ratingului de tara pentru Ungaria.
Mai apoi, potrivit Grupului financiar britanic HSBC, valoarea actiunilor din investitiile facute in Ungaria depinde intr-o masura covarsitoare de credibilitatea programului de reforme, iar aceasta credibilitate se leaga de persoana lui Ferenc Gyurcsany!
Nici reprezentantii Dresdner Bank nu ar vedea cu ochi buni schimbarea premierului. La fel opineaza si reprezentantii diviziei de investitii de la Grupul Goldman Sachs (banca de investitii), cei ai CIB Bank (Commercial International Bank).
Controverse a starnit si un articol din Financial Times care releva explicit faptul ca exista o larga sustinere din partea organismelor financiare internationale pentru premierul Gyurcsany.
Cheia se afla in Programul de convergenta
Ministrul de Finante maghiar Veres Janos a declarat ca UE asteapta din partea Ungariei sa-si continue reformele financiare. Astfel, ministrul crede ca nu va intampina greutati in ceea ce priveste acceptarea de catre CE a programului de convergenta.
Deficitul bugetar al Ungariei, a subliniat ministrul Veres, este de 10,1 la suta din PIB si se asteapta ca la finele anului viitor sa atinga nivelul de 6,8 la suta, iar in 2009 de 3,2 la suta. Veres a mai adaugat ca Guvernul Gyurcsany conteaza pe o scadere a deficitului bugetar de 1000 de miliarde anual, scadere ce va rezulta din cresterile impozitelor.
In acelasi timp, Guvernul va limita cresterea economica la 2,2 la suta anual. Guvernul Gyurcsany are ragaz pana in aprilie 2007 sa initieze toate masurile necesare pentru implemnetarea programului, astfel ca cel tarziu in 2010 sa poata trece la moneda unica europeana.
Cu alte cuvinte, Gyurcsany conteaza pe acceptarea noilor impozite de catre populatie si, implicit, scadera nivelului de trai, in conditiile in care, pana in prezent, cabinetul sau a venit in fata electoratului doar cu „cadouri”. Este greu de crezut ca populatia va accepta sa stranga acum cureaua, doar de dragul premierului, pe care l-ar vedea mai curand dandu-si demisia.
Reforme – da, Gyurcsany – NU!
Institutul Szonda Ipsos a dat publicitatii in cursul zilei de azi rezultatele unui sondaj realizat imediat dupa producerea evenimentelor de la Budapesta. Potrivit sondajului, opozitia reprezentata de FIDESZ (partidul democratului Viktor Orban) ar putea conta in clipa de fata pe 34 de procente din sufragiile populatiei, in timp ce partidul lui Gyurcsany, MSZP, abia pe 22 la suta.
Cu toate acestea, Gyurcsany sustine ca are de partea sa “jumatate” din populatia tarii! Mai mult, el a declarat atat pentru CNN cat si pentru The Times si The Washington Post ca nu are nici cel mai mic gand sa demisioneze.
In ceea ce priveste opozitia, a devenit evident zilele acestea ca nu isi doreste sa acceada la putere, propunand in schimb varianta unui guvern de “specialisti” cu mandat limitat, care odata ce vor fi scos Ungaria din criza in care se afla, sa faca din nou loc politicienilor.
Apoi, legat de reformele mult pomenite, devine tot mai evident ca acestea nu vor capata contur nici anul acesta si nici anul viitor.
In primul rand, guvernul ungar ar avea nevoie de resurse financiare pentru a initia astfel de reforme, insa pana in prezent, nu s-a luat nici o masura pentru ca sumele necesare sa fie cuprinse in cheltuielile bugetare de anul viitor, iar pentru anul in curs, zarurile sunt demult aruncate. Observatia ii apartine lui Bokros Lajos, fostul ministru al finantelor ungar.
Ca atare, organismele financiare internationale pot sta linistite. Inca un an sau doi. Sau chiar trei. Numai ca, pana atunci, Ungaria se va pregati de viitoarele alegeri.