Reportaj HotNews.ro

Marţi, 26 septembrie 2006, 0:00

Sommet mediatizat in metroul bucurestean

foto:HotNews.ro

Cam asa s-ar putea reduce intr-o alaturare simplista razboiul intre francofonie si anglofilie.

Dincolo de apartenenta Romaniei la Organizatia Mondiala a Francofoniei, cultura franceza pare sa aiba tot mai putine elemente de afirmare in societatea romaneasca, fie din cauza barierelor lingvistice - evidente, in pofida programei scolare - fie din cauza agresivitatii anglo-americane, agresivitate prezenta in toate mijloacele de comunicare.

Romania e, pentru o saptamana, capitala mondiala a francofoniei. Dar cat de francofona e capitala Romaniei?

Potrivit statisticilor, aproximativ 25% din populatia Romaniei e vorbitoare de franceza, procent ce pare exagerat la o prima vedere. E evident ca un calcul facut pe baza numarului de elevi care studiaza limba franceza in scoli ar putea conduce la o astfel de cifra, insa realitatea din teren e cu mult diferita.

“Oricum nu ne foloseste la nimica franceza”

[c:1:d]In fata unei scoli de cartier din Bucuresti, un grup de elevi tocmai iese de la ore. Toti studiaza franceza, doua ore pe saptamana, dar sunt "varza", dupa cum singuri recunosc. O banala incercare de conversatie le da mult de furca. Unul singur are o tentativa firava, esuata in cele din urma.

“Oricum nu ne foloseste la nimica franceza. Nici doamna nu ne chinuie cu lectii. Ne pune la sfarsit note dupa ce vede caietul”, spune Andrei S., elev in clasa a VII-a.

Lucrurile se schimba radical cand vine vorba de engleza; toti au notiuni de baza, si spun ca internetul si jocurile sunt principalii "responsabili".

Situatia nu e cu mult diferita la licee. Intrebat de trei lucruri care ii vin in cap cand aude de Franta, Marian C. enumera fara ezitare Olympique Lyon, Peugeot si Zidane.

Spune ca studiaza limba de sapte ani, dar i-a fost imposibil sa invete, argumentand ca nu poate “si nici nu prea vrea”.

Piff si Rahan - nisa francezei

Ion Uta, vicepresedintele Ligii de Cooperare Romano-Franceze, e de parere ca studierea limbii franceze se afla pe un trend descrescator.

Rahan, erou de benzi desenate

“Am facut o analiza a situatiei, iar la nivelul anului 1997 franceza avea un usor avans in fata englezei. Ulterior, situatia s-a egalizat, pentru ca acum engleza sa fie pe primul loc.” Explicatia data de Uta tine in primul rand de motoarele care fac engleza o limba mai accesibila.

“Internetul, filmele, muzica sunt motivele pentru care engleza e mult mai populara. In ultima vreme, spaniola vine rapid din urma, in special datorita popularitatii teleovelelor.”

[c:2:d]In opinia vicepresedintelui LCCSRF, una din nisele prin care franceza si-ar putea castiga suprematia e cultura.

“Cand spun propagarea prin cultura ma refer la o cultura digerabila. De exemplu, francezii sunt vestiti prin desenele animate si prin benzile desenate. Acesta ar putea fi un punct de plecare. Daca sommet-ul va fi un succes, se va vedea o tendinta de crestere a popularitatii limbii franceze.”

French bakery

Cultura nu e insa singurul instrument prin care o cultura se poate impune pe plan extern. McDonald's si KFC dovedesc ca America vine la tine acasa, chiar daca n-o vrei. Dar Franta, ce face Franta din punct de vedere gastronomic?

Vestita bucatarie frantuzeasca e reprezentata in Bucuresti prin cateva restaurante si patiserii. O vizita la unele dintre ele nu are darul de a te lamuri “cu ce se mananca” bucataria de la Paris. Snitzelul parizian si ciorba de burta nu sunt tocmai produse originare.

Nici muzica din aceste stabilimente nu te duce cu gandul la filmele cu Brigitte Bardot, ci mai degraba la topurile muzicale difuzate in “heavy-rotation” de MTV.

Cat despre lantul de patiserii intitulate “French Bakery”, nu sunt multe de spus. Te incearca un sentiment de nedumerire legat de nume, dar mai ales de unele produse: brownies, cookies, muffins, cheesecake si sandwich cu mozzarella (adevarat fusion culinar). O dobrogeana ar fi fost perfecta pentru completarea meniului francez a la Micul Paris.

Istoricul Neagu Djuvara considera insa ca legaturile Romaniei cu Franta sunt atat de sedimentate, incat cu greu s-ar putea produce o ruptura.

Cu carioca pe asfalt

foto:HotNews.ro

“Mai sunt sanse pentru a pastra o legatura cu Franta pentru simplul motiv ca influentele franceze in secolul 18 si inceputul secolului 19 au fost foarte mari, mai ales in domeniul limbii, al politicii, dar si al economiei”, spune istoricul Neagu Djuvara.

“Scolile noastre urmau la distanta de cativa ani moda de la Paris, Franta fiind un adevarat ghid cultural pentru romani. Intr-adevar, acum exista un mare risc de subtiere a stratului cunoscatorilor de limba franceza, dar nu cred ca se va pierde”, spune Neagu Djuvara.