S-a scris mult despre starea spitalelor romanesti. Kilometri de text si nici o schimbare. Nu doreste nimeni schimbari peste noapte, schimbari care sa insanatoseasca pacientul pe loc si nici din cele care sa-l faca sa se simta bagat in seama ingrijit si respectat. Poate nevoia de schimbare vine tocmai de acolo de unde iti faci nevoile.

Toaletele spitalelor bucurestene ar putea concura serios cu marile laboratoare mondiale de cercetare in domeniul armelor chimice.

Am ales la intamplare patru spitale ale capitalei in dorinta de a vedea in ce stadiu se afla locul din care ar trebui sa se inceapa igienizarea.

Budimex - toaleta Braille

Spitalul Budimex din Bucuresti se doreste a fi unul al copiilor. In ciuda alaturarii foarte cinice de termeni, la Budimex chiar vin numai copii. Din aceia fara drept de vot.

Parterul spitalului mai poarta inca decoratiile ceausiste cu Alba ca Zapada si pitici mineri. Era modul in care mai marii spitalului intelegeau sa faca drumul copilului pana la spital mai placut. Acum nu a ramas decat un Mutulica scorojit, fara un ochi si fara nas. Vechi de cel putin 16 ani.

La etajul unu al cladirii intram in prima toaleta spre care suntem indreptati de o infirmiera. De la doi metri incep sa o simt. E toaleta Braille a spitalului din Romania. Inauntru, film de groaza: mucuri de tigara, pahare si sticle de plastic, apa susurand din toti robinetii iar deasupra un miros uro-fecalo-cloro-afumat. Numai bun sa dai in icter mecanic. Si mai e ceva.

O usa de placaj ordinar fara clanta zgariata si desenata cu grafitti naive. Pe usa de iesire, un anunt informeaza ca igiena e foarte importanta, mai ales in aceasta perioada de viroze si gripe.

La Bagdasar Arsenie si Sf. Ioan, sapunul e tabu

Toaleta de la Bagdasar

HotNews.ro

Undeva destul de aproape de Budimex se afla si spitalul Bagdasar Arsenie. Toaleta de langa Camera de Garda rivalizeaza cu pestera cu antrax a lui Bin Laden. Cei patru calareti ai apocalipsei biblice innopteaza la wc-ul din Bagdasar Arsenie.

Nici aici urma de sapun si hartie igienica. Doar o chiuveta plina cu apa, pe ea resturi de hartie igienica, probabil adusa de acasa, iar in dreapta - vreo trei patru saci menajeri plini cu gunoaiele spitalului. Toalete murdare de rugina si acelasi murmur al apei care iese prin toti robinetii.

Jeg concret la Sf. Ioan

HotNews.ro

Se spune ca topul mizeriei il gasim la spitalul Sf Ioan. Nu e nici mai murdar, dar, cu siguranta, nici mai curat. Apa nu se trage, sapun nu exista, dar gunoiul sanitar tot aici se depoziteaza. Greu de imaginat ca exista vreo norma sanitara care cere ca tomberoanele sa fie amplasatre in toaleta, asa cum se intampla la Sf Ioan.

Pe la Colentina

HotNews.ro

Si, in fine, superlativul in materie de murdarie: Spitalul Colentina.

“In urma cu doua zile, la sectia Ortopedie a Spitalului Colentina s-a descoperit cea mai mizerabila toaleta din Bucuresti” - cam asa ar trebui sa sune anunturile televiziunilor.

Intr-adevar, o descoperire epocala. Epocala pentru ca la Colentina sunt chiuvete de fonta pe care putini le-au prins, poate doar prin curtile bunicilor de la tara.

O bezna neagra cauzata de lipsa becurilor face din toaleta de la Colentina pestera mortii. Macar nu se vede jegul. Instalatiile sunt ruginite, usile de la cabine nu se inchid, si am surpriza sa intru peste femeia de serviciu - toaleta e unisex.

Ce spun directorii

[c:1:d]Directorul spitalului Sf. Ioan, Theodor Marin, nu crede ca toaletele spitalului sunt murdare.

“Veniti aci si discutam concret. Nu cred sa fie mizerie. Veniti si discutam concret”, repeta Marin. “Avem si fonduri avem si personal pentru curatenie” incheie Marin, care doreste sa discutam concret.

Dan Buzatu, directorul Spitalului Marie Curie (Budimex), e putin mai ingaduitor. “Daca mergeati pe etaje ati fi vazut ca sunt in curs de renovare. Am inceput cu cele mai murdare si le vom face pe toate.

“Chiar am intentionat sa sanctionez cateva din femeile de serviciu. Acuma noi daca punem sapun si hartie igienica dimineata pana dupa-amiza nu mai ramane nimic.”

Despre igiena

“Eu am fost numit in iunie. Nu se pot face lucruri peste noapte. Va promit ca in jumatate de an lucrurile se vor schimba”, incheie Dan Buzatu.

Directorii celorlalte doua spitale nu au putut fi contactati pentru a-si preciza punctul de vedere.

Cateva statistici

La inceputul anului 2006, HotNews prezenta un clasament, realizat de societateta British Charity WaterAid, al toaletelor din 35 de tari.

Si, Romania a reusit si ea sa intre in acest top al rusinii alaturi de state precum India, Egipt, Maroc sau Etiopia.

Potrivit raportului prezentat de agentia britanica, in prezent, in lume exista 35 de tari care detin fiecare in parte, cel putin cate zece milioane locuitori lipsiti de facilitatile unei toalete igienice.

La nivel mondial, aproximativ 2,6 miliarde de locuitori, adica 42% din populatia lumii este privata de toalete care sa ofere conditii igienice elementare.

Directorul Institutului de Sanatate Publica Bucuresti, doctorul Octavian Luchian, declara la acea data pentru ca educatia romanilor in materie de igiena este extrem de precara. Directorul ISPB a afirmat ca proliferarea unei boli precum Hepatita A este barometrul perfect al acestei realitati.

[c:2:s]"Hepatita A este si ramane boala cea mai raspandita in scolile si mediile aglomerate din Romania. Avand o transmisie fecalo-orala, acest tip de hepatita nu va disparea decat in momentul in care oamenii vor invata sa se spele pe maini dupa ce merg la toaleta, iar toaletele publice vor avea parte de o igiena corespunzatoare".

Datele furnizare de ISPB arata ca peste 55% din populatia Romaniei nu beneficiaza de apa curenta si canalizare, in atare conditii fiind lesne de inteles gradul de igiena a peste jumatate din populatie.

Un recent studiu efectuat in tara noastra a scos la iveala rezultate uluitoare in privinta obiceiurilor romanilor. Astfel, doar mai putin de jumatate dintre concetatenii nosrti se spala pe maini dupa folosirea toaletei.

Ministerul Sanatatii a prezentat datele referitoare la numarul cazurilor de hepatita A in anii trecuti. Daca in 2003 s-au inregistrat 9.434 de cazuri de hepatita, in 2004 s-a inregistrat o crestere de aproximativ 10%, respective 10.366 de cazuri.

Gabriel Manole, medic chirurg pediatru in cadrul Spitalului de Pediatrie Ploiesti este de parere ca avantajul major al Romaniei este ca se afla intr-o zona cu clima temperata.

"Daca in atare conditii de igiena, Romania s-ar afla intr-o zona cu clima similara Africii, ne-am confrunta cu probleme mult mai mari. Principalele boli care au ca motiv principal lipsa igienei sunt entero-colitele, toxiinfectiile alimentare si parazitozele intestinale. Toate au transmisie oralo-fecala si o mare incidenta in randul populatiei de varsta scazuta."

"Daca statul s-ar preocupa mai mult de igiena din toaletele publice ar avea numai de castigat. Printr-o reducere a numarului de imbolnaviri sistemul de asigurari de sanatate ar economisi sume importante de bani pe care in acest moment le da pe spitalizarile bolnavilor" a mai adaugat Gabriel Manole.